ICCJ. Decizia nr. 5210/2010. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5210/2010
Dosar nr. 475/105/2008
Şedinţa publică din 14 octombrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 31 ianuarie 2008, contestatorul I.M. în contradictoriu cu Primăria Municipiului Ploieşti a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună restituirea în natură a suprafeţei de 246 mp, teren situat în Ploieşti, Jud. Prahova.
Motivându-şi cererea, contestatorul a arătat că este unicul moştenitor al defunctului I.A. situaţie ce rezultă din certificatul de calitate nr. 110/2006, autor ce a fost proprietarul unei suprafeţe mai mari de teren situat în Ploieşti, pe baza actului de partaj voluntar din 29 iunie 1947, transcris sub nr. 6547 din 26 iunie 1947 de Grefa Tribunalului Judeţean Prahova, secţia I-a.
Conform acestui act lui I.A. i-a revenit parcelele nr. 6A şi 6B evidenţiate la pct. 3 lit. c) în schiţa de plan aferentă actului de partaj.
A mai arătat reclamantul că în legătură cu acest teren a formulat notificarea nr. 807 din 7 iunie 2001, la care nu a primit niciun răspuns.
Ulterior, reclamantul a majorat câtimea drepturilor faţă de suprafaţa rezultată în urma măsurătorilor, solicitând restituirea terenului de 261 mp, din Ploieşti, Jud. Prahova.
Tribunalul Prahova, prin sentinţa civilă nr.2365 din 24 septembrie 2008, a admis acţiunea precizată formulată de reclamantul I.M. şi a obligat pârâta să restituie reclamantului în natură terenul în suprafaţă de 261 mp, situat în Ploieşti, Jud. Prahova.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că reclamantul în calitate de moştenitor al autorului său I.A., a formulat notificarea nr. 807 din 7 iunie 2001, în temeiul Legii nr. 10/2001, la care nu a primit niciun răspuns.
Terenul în litigiu a fost dobândit de autorul său în baza actului de partaj voluntar din 19 iunie 1947, transcris sub nr. 6574 din 26 iunie 1947 de grefa Tribunalului Prahova, Secţia I-a notariat, teren preluat abuziv de Statul Român aşa cum rezultă din adresa nr. 583/1008 a Direcţiei Evidenţă şi Valorificare Patrimoniu din cadrul Primăriei Municipiului Ploieşti.
Întrucât din expertiza topografică depusă în cauză a rezultat că terenul în suprafaţă de 261 mp, este liber de construcţii, prima instanţă a dispus restituirea terenului în natură.
Împotriva acestei sentinţe, pârâta Primăria Municipiului Ploieşti a declarat apel criticând-o ca nelegală şi netemeinică întrucât în mod greşit s-a dispus restituirea în natură a terenului în litigiu, acesta nefiind acelaşi cu cel ce a făcut obiectul actului de partaj voluntar nr. 6574 din 26 iunie 1947, că de altfel terenurile din acest act se suprapun peste alte proprietăţi, iar pe de altă parte reclamantul nu a făcut dovada preluării abuzive a terenului revendicat.
În apel curtea a dispus completarea probatoriului cu o nouă expertiză topo având ca obiectiv, stabilirea situaţiei terenului, dacă acesta face parte integrantă din loturile 6A şi 6B menţionate în actul de partaj voluntar nr. 6574 din 26 iunie 1947.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 155 din 20 octombrie 2009 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta Primăria Municipiului Ploieşti reţinând în considerentele deciziei că prin expertiza dispusă în apel s-a constatat că terenul în suprafaţă de 261 mp, situat în Ploieşti, care a aparţinut autorului reclamantului, este unul şi acelaşi cu cel din actul de partaj voluntar, teren care nu se suprapune peste alte proprietăţi şi poate fi restituit în natură nefiind ocupat de construcţii.
A respins ca nefondată şi critica privind faptul că reclamantul nu ar fi făcut dovada preluării abuzive a terenului din litigiu.
Împotriva acestei decizii pârâta Primăria Municipiului Ploieşti a declarat recurs invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând în esenţă, că instanţele au dispus restituirea în natură a unui teren care nu se identifică cu loturile 6A şi 6B din actul de partaj voluntar nr. 6574 din 26 iunie 1947 ci cu un imobil vecin.
Examinând hotărârea atacată în raport de critica formulată, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Din concluziile raportului de expertiză judiciară tehnică topografică întocmit de expert judiciar topo D.M., rezultă că terenul în suprafaţă de 261 mp, a fost identificat cu terenul din actul de partaj voluntar pct. 3 lit. c) (loturile 6A şi 6B) suprafaţă neafectată de construcţii (f.66 dosar apel).
În raport de această probă recursul declarat în cauză este nefondat urmând a fi respins conform art. 316 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Ploieşti împotriva deciziei civile nr. 155 din 20 octombrie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5207/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5206/2010. Civil → |
|---|
