ICCJ. Decizia nr. 5231/2010. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 5231/2010

Dosar nr. 32174/1/200.

Şedinţa publică din 14 octombrie 2010

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni, reclamantul H.P. a chemat în judecată pe pârâtul H.I., solicitând evacuarea pârâtului din casa de locuit şi terenul aferent, situată în comuna Rişca, judeţul Suceava, proprietatea sa exclusivă, atribuită în urma soluţionării partajului prin sentinţa civilă nr. 1299 din 12 iunie 2000.

Prin sentinţa civilă nr. 1345 din 22 septembrie 2003, Judecătoria Fălticeni a admis acţiunea, a evacuat pârâtele din imobil, reţinându-se că acesta este proprietatea reclamantului fiindu-i atribuit prin sentinţa civilă nr. 1299 din 12 iunie 2000.

Împotriva aceste sentinţe a declarat apel pârâtul arătând că hotărârea apelată este nelegală şi netemeinică.

Curtea de Apel Suceava prin Decizia nr. 704 din 19 martie 2004 a respins ca nefondat apelul, reţinând că instanţa fondului a stabilit corect situaţia de fapt respectiv calitatea de proprietar a reclamantului şi refuzul pârâtului de a părăsi imobilul casă şi teren.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul invocând incidenţa dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

La termenul din 7 iulie 2005, instanţa a dispus măsura suspendării cauzei în condiţiile art. 243 alin. (1) C. proc. civ., întrucât după decesul lui H.P., nu au fost indicaţi moştenitorii acestuia cu adresele complete. Măsura suspendării în condiţiile art. 243 alin. (1) C. proc. civ. a fost menţinut prin încheierea din 14 mai 2009.

La data de 6 iulie 2010, din oficiu s-a dispus repunerea pe rol a cauzei în vederea discutării perimării cererii de recurs.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată perimată cererea de recurs pentru cele ce succed.

Potrivit art. 248 C. proc. civ. orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de 1 an. Partea nu se socoteşte în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.

Termenul perimării nu curge cât timp, fără vina părţii, cererea nu a ajuns încă la instanţa competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată.

În speţă, recurentul H.I. nu a stăruit în soluţionarea recursului aproape 1 an şi jumătate de la suspendare.

Întrucât în cauză sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata perimat recursul declarat de reclamantul H.I. împotriva deciziei civile nr. 704 din 19 martie 2004 a Curţii de Apel Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată perimat recursul declarat de reclamant H.I. împotriva deciziei civile nr. 704 din 19 martie 2004 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5231/2010. Civil