ICCJ. Decizia nr. 5242/2010. Civil. Acţiune în constatare. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5242/2010
Dosar nr. 9257/1/2009
Şedinţa publică din 14 octombrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 29 mai 2009 S.L.C.O.S. Târgovişte prin reprezentant legal T.M. a solicitat Curţii de Apel Ploieşti revizuirea sentinţei civile nr. 132 din 19 ianuarie 2009 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 898 din 29 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. 2219/120/2008.
Motivându-şi cererea, revizuienta a susţinut că sentinţa a cărei revizuire o solicită este potrivnică sentinţei civile nr. 1326 din 2 decembrie 2005 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa în dosarul nr. 6650/2005, irevocabilă prin Decizia nr. 513 din 13 iunie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, sentinţei civile nr. 1211 din 18 septembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa în dosarul nr. 6608/42/2006, sentinţei civile nr. 154 din 14 februarie 2007 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa în dosarul nr. 819/120/2006, sentinţei civile nr. 486 din 4 mai 2007 a Tribunalului Dâmboviţa.
S-a mai arătat de către revizuientă că motivele cererii de revizuire se încadrează în dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., respectiv contrarietate de hotărâri, invocând în acest sens încălcarea puterii de lucru judecat a deciziei civile nr. 693 din 24 iulie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care s-a decis cuantumul majorării salariului minim, ca urmare a intrării în vigoare a C.C.M.U. la nivel naţional 2007 - 2010, ca fiind de 528 RON (lunar) şi a hotărârilor menţionate în cuprinsul cererii de revizuire.
Că, la data pronunţării hotărârilor a căror revizuire o solicită, instanţa a stabilit irevocabil că suma la care s-a majorat salariul minim ca urmare a intrării în vigoare a contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional 2007 - 2010, este de 528 RON şi nu de 576 RON.
In drept, a invocat dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin Decizia nr. 1703 din 1 octombrie 2009 a declinat competenţa soluţionării cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
La termenul de judecată din data de 30 septembrie 2010 revizuientă a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant al intimatei pe motiv că T.M. a fost revocat din funcţia de preşedinte al Sindicatului prin hotărârea consiliului de coordonare al Sindicatului, din 29 iulie 2010.
La acelaşi termen, S.L.C.O.S. Târgovişte a fost reprezentat de T.M. în baza împuternicirii aflate la fila 86 (dosar recurs) acesta din urmă susţinând că este în continuare preşedintele S.L.C.O.S. Târgovişte.
In ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii de reprezentant al S.L.C.O.S. Târgovişte privind pe numitul T.M., Înalta Curte constată că excepţia invocată de revizuientă SC M.T. SA este nefondată pentru considerentele ce succed:
Potrivit reglementării speciale în materie, sindicatele apără drepturile membrilor săi, ce decurg din legislaţia muncii şi din contractele colective de muncă, în faţa instanţelor judecătoreşti.
Justificarea calităţii de reprezentant în faţa instanţelor judecătoreşti s-a făcut, în speţă, prin împuternicirea aflată la fila 86, emisă de S.L.C.O.S. Târgovişte.
In ceea ce priveşte revocarea din funcţia de preşedinte ai sindicatului a numitului T.M. acesta din urmă a susţinut că â fost respinsă acţiunea introdusă de D.S. pentru modificarea actului constitutiv.
Cererea de revizuire a deciziei civile nr. 898 din 29 aprilie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti şi a sentinţei civile nr. 132 din 19 ianuarie 2009 a Tribunalului Dâmboviţa, secţia civilă, este nefondată pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
La data de 11 aprilie 2007, reclamantul S.L.I. Târgovişte a chemat în judecată pe pârâta SC M.T. SA solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se constate nulitatea salariului minim de bază începând cu 1 ianuarie 2007 în cuantum de 477,75 lei şi să înlocuiască în textul art. 80 alin. (2), valoarea de 477,75 lei cu valoarea de 576 lei, care reprezintă salariul minim de bază, pe societate, ca rezultat al modificării salariului minim de bază la nivel naţional, să recalculeze salariile de bază pentru toţi salariaţii în funcţie de coeficienţii de ierarhizare din anexa 8, valabil începând cu 1 august 2009 conform art. 80.3 din contractul colectiv de muncă, să acorde diferenţele salariale rezultate în urma majorării începând cu 1 ianuarie 2007, să actualizeze grilele de salarizare şi să anuleze dispoziţia nr. 267 din 5 februarie 2007.
Motivându-şi cererea, reclamantul a arătat că prin C.C.M.U. la nivel naţional 2007 - 2010 a fost modificat cuantumul salariului de bază minim pentru muncitorul calificat care începând cu 1 ianuarie 2007 este de 528 lei, obţinut prin înmulţirea salariului minim de 440 lei cu coeficientul de ierarhizare a muncitorului calificat.
A mai arătat că salariul minim de bază nu poate fi înlocuit cu o valoare mai mică de 576 lei.
Tribunalul Dâmboviţa, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 1172 din 23 noiembrie 2007, a admis acţiunea, a constatat nulitatea salariului minim de bază pe societate începând cu 1 ianuarie 2007, stabilită de art. 80.2 din C.C.M.U., valoarea acestuia fiind înlocuită începând cu această dată cu valoarea de 528 lei, ce reprezintă salariul minim de bază pe societate echivalent cu salariul de bază al muncitorului calificat treapta I, reţeaua C a obligat pârâta să recalculeze salariile de bază, ţinând cont de coeficienţii de ierarhizare din anexa 8 să plătească diferenţele salariale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC M.T. SA.
Prin Decizia civilă nr. 110 din 30 ianuarie 2008, Curtea de Apel Ploieşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis recursul pârâtei SC M.T. SA, a casat sentinţa civilă recurată, cauza fiind trimisă spre rejudecare.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel, a reţinut că din dispozitivul sentinţei rezultă că valoarea salariului minim de bază pe societate va fi înlocuită începând cu 1 ianuarie 2007 cu valoarea de 528 lei, valoare care, exista anterior şi care a făcut obiectul deciziei civile nr. 693 din 24 iulie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti şi prin care instanţa de recurs a statuat în mod irevocabil că de la 1 ianuarie 2007 salariul de bază minim este de 528 lei.
Drept urmare, reclamantul nu avea nici un interes să obţină din nou în justiţie o confirmare a valorii salariului de bază minim de 528 lei, câtă vreme cu putere de lucru judecat acest aspect controversat între părţile litigiului de muncă, a fost tranşat încă din luna iulie a anului trecut.
O soluţie de admitere presupunea înlocuirea valorii de 447,75 lei, cu valoarea de 576 lei aşa cum a solicitat reclamantul în primul petit al acţiunii.
Această contradicţie între soluţia adoptată şi motivarea dată de instanţă este de natură a crea confuzie şi datorită că în minuta sentinţei există modificări ale cifrelor reprezentând exact acest element al disputei juridice, neconfirmate prin semnătura magistraţilor, făcând imposibilă verificarea a acesteia, ce a hotărât completul de judecată cu prilejul deliberării.
Că în realitate instanţa de fond s-a pronunţat asupra altceva, recurenta criticând hotărârea pentru lipsa argumentării mecanismului ce a determinat prima instanţă să ajungă la valoarea de 576 lei.
Cum prima instanţă nu a analizat fondul pricinii, cauza a fost trimisă spre rejudecare.
Conformându-se îndrumărilor date, în rejudecare, prima instanţă a dispus efectuarea unei expertize prin care să clarifice mecanismul ce a determinat stabilirea valorii de 576 lei salariul minim treapta I C din anexa la C.C.M.
Prin sentinţa civilă nr. 132 din 19 ianuarie 2009 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, secţia civilă, complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul S.L.I.C.O.S. Târgovişte şi în consecinţă: pârâta a fost obligată să stabilească salariul minim de bază pe societate de 576 lei, ca rezultat al modificării salariului minim de bază la nivelul naţional, începând cu 1 ianuarie 2007; a constatat nulitatea salariului minim existent şi a obligat să recalculeze salariile de bază pentru toţi salariaţii.
Împotriva acestei sentinţei a declarat recurs pârâta SC M. SA Târgovişte invocând tardivitatea cererii introductive întrucât anularea dispoziţiei nr. 267 din 5 februarie 2007 nu a fost cerută în termen de 30 de zile, iar pe fondul cauzei s-a arătat că este nelegală întrucât negocierile anuale sunt obligatorii numai la nivel de unitate, că ultima variantă a expertizei nu răspunde obiectivelor iniţiale.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin Decizia nr. 898 din 29 aprilie 2009 a respins excepţia tardivităţii introductive invocată de pârâta SC M. SA Târgovişte şi ca nefondat recursul declarat de aceeaşi pârâtă.
Pentru a decide astfel, curtea de apel a reţinut că art. 80 alin. (1) din C.C.M.U. 2004 - 2008 a statuat că salariul de bază al muncitorului calificat cu treapta I, este de 4.200.000 lei vechi, începând cu 1 august 2004 şi că potrivit alin. (3), salariile de bază ale salariaţilor se recalculează conform grilelor de salarizare.
Începând cu data de 1 octombrie 2006 salariile de bază se majorează cu 5%, iar prin apariţia C.C.M.U. 2007 - 2010 a fost modificat şi cuantumul salariului de bază minim pentru muncitorul calificat, începând cu 1 ianuarie 2007 la suma de 528 lei.
A mai reţinut curtea, că la nivel naţional contractele colective de muncă produc efecte pentru toţi salariaţii angajatorului, neputând conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective.
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Prin „una şi aceiaşi pricină" se înţelege întrunirea condiţiilor triplei identităţi, de obiect, de cauză şi de părţi cu privire la două cereri de chemare în judecată, astfel încât soluţionarea celei de a doua să aducă atingere puterii de lucru judecată, a celei dintâi, consecinţa fiind anularea celei de a doua hotărâri.
Intre cele două pricini există identitate de părţi, dar nu şi identitate de obiect şi de cauză.
În dosarul nr. 2323/120/2007 reclamantul S.L.I.C.O.S. Târgovişte a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce ava pronunţa să oblige pârâta SC M.T. SA să calculeze şi să plătească diferenţa de spor de condiţii nocive ca urmare a majorării salariului minim de bază de la 420 lei la 455 lei începând cu data de 1 septembrie 2005 şi până la data de 1 octombrie 2006, tuturor salariaţilor beneficiari ai acestui spor, să calculeze şi să acorde diferenţele tuturor salariaţilor beneficiari începând cu data de 1 octombrie 2006, spor de condiţii nocive în funcţie de valoarea salariului de bază minim de 478 lei rezultat în urma majorării salariilor de bază cu 5%, să calculeze sporul de condiţii nocive în funcţie de valoarea salariului de bază minim de 576 lei începând cu data de 1 ianuarie 2007 ca urmare a majorării salariului de bază minim la nivel naţional.
In acest dosar, Tribunalul Dâmboviţa a pronunţat sentinţa civilă nr. 486 din 4 mai 2007 rămasă definitivă prin Decizia nr. 193 din 24 iulie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Prin această din urmă decizie, a fost admis recursul declarat de pârâta SC M. SA Târgovişte împotriva sentinţei civile nr. 486 din 4 mai 2007 a Tribunalului Dâmboviţa, pe care a modificat-o în parte, în sensul că de la 1 ianuarie 2007 sporul pentru condiţii nocive se calculează în funcţie de salariul de bază de 528 lei.
In dosarul nr. 2219/120/2008 al Tribunalului Dâmboviţa, număr primit în rejudecare, reclamantul S.L.I.C.O.S. Târgovişte la data de 11 aprilie 2007 a chemat în judecată pe pârâta SC M.T. SA pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nulitatea salariului minim de bază pe societate începând cu 1 ianuarie 2007, în cuantum de 477,75 lei, obligarea pârâtei ca începând cu aceeaşi dată să înlocuiască în textul art. 80 alin. (2), valoarea de 477,75 lei cu valoarea de 576 lei care reprezintă salariul minim de bază la nivel naţional, al muncitorului calificat treapta I reţeaua C, ca rezultat al modificării salariului minim de bază la nivel naţional, să recalculeze salariile de bază pentru toţi salariaţii în funcţie de salariul de bază minim începând cu data de 1 ianuarie 2007, să actualizeze grilele de salarizare în urma recalculării salariilor de bază, conform salariului minim pe combinat de 576 lei şi să anuleze dispoziţia nr. 267 din 5 februarie 2007 care încalcă principiile de salarizare convenite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
In această cauză, Tribunalul Dâmboviţa, secţia civilă, a pronunţat sentinţa nr. 1172 din 23 noiembrie 2007 prin care a fost admisă acţiunea reclamantului S.L.I.C.O.S. Târgovişte, a constatat nulitatea salariului minim de bază pe societate, valoarea acestuia fiind înlocuită cu valoarea de 528 lei începând cu 1 ianuarie 2007, şi a obligat pe pârâta SC M. SA Târgovişte să recalculeze salariile de bază începând cu 1 ianuarie 2007 ţinându-se cont de coeficienţii de ierarhizare din anexa nr. 8.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta SC M. SA Târgovişte.
Curtea de Apel Ploieşti prin Decizia nr. 110 din 30 ianuarie 2008 a admis recursul declarat de pârâta SC M. SA Târgovişte, a casat sentinţa cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Potrivit considerentelor, s-a reţinut, că reclamantul nu avea nici un interes să obţină o nouă confirmare în justiţie a valorii salariului minim de bază de 528 lei începând cu luna ianuarie 2007 câtă vreme cu putere de lucru judecată acest aspect controversat între părţile litigiului a fost tranşat încă din luna iulie a anului trecut, sens în care a fost invocată Decizia nr. 693 din 29 iulie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti.
In rejudecare, instanţa de fond, conformându-se îndrumărilor date de curtea de apel, prin sentinţa civilă nr. 132 din 19 ianuarie 2009 a admis acţiunea formulată de reclamantul S.L.I.C.O.S. Târgovişte, a obligat pe pârâta SC M. SA Târgovişte să stabilească salariul de bază minim pe societate, la 576 lei, a constatat nulitatea salariului minim de bază existent la nivel de societate începând cu 1 ianuarie 2007.
Sentinţa civilă nr. 132 din 19 ianuarie 2009 a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 898 din 29 aprilie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Aşa cum rezultă din expunerea rezumată, a hotărârilor pronunţate în cauza de faţă, hotărârile invocate nu sunt potrivnice, întrucât deşi există identitate de părţi, nu există identitate de obiect - şi de cauză, urmărind recunoaşterea sporului pentru condiţii nocive de lucru pentru o anumită perioadă de timp în primul proces, iar în cel de al doilea constatarea nulităţii salariului minim de bază începând cu 1 ianuarie 2007, în cuantum de 477,55 lei şi obligarea pârâtei să înlocuiască această valoare cu valoarea de 576 lei.
Pe de altă parte, aşa cum rezultă din considerentele deciziei civile nr. 110 din 30 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, s-a avut în vedere ca în rejudecare să se ţină cont de Decizia civilă nr. 693 din 24 iulie 2007 pronunţată de aceeaşi instanţă.
In aceste condiţii, cererea de revizuire a deciziei civile nr. 898 din 29 aprilie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti şi a sentinţei civile nr. 132 din 19 ianuarie 2009 a Tribunalului Dâmboviţa, secţia civilă, urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant al S.L.C.O.S. Târgovişte privind pe T.M.
Respinge cererea de revizuire a deciziei civile nr. 898 din 29 aprilie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi a sentinţei civile nr. 132 din 19 ianuarie 2009 a Tribunalului Dâmboviţa, secţia civilă, formulată de revizuenta SC M.T. S.A.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5277/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5231/2010. Civil → |
|---|
