ICCJ. Decizia nr. 5792/2010. Civil. Partide politice. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.5792/2010
Dosar nr. 32201/3/2008
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, la 29 august 2008, petentul Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, prin preşedinte P.M.M. şi primvicepreşedinte A.P. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună radierea înregistrării efectuate la 27 august 2008 în Registrul Partidelor Politice, la poziţia 4 din 23 iulie 2003, privitoare la procesul-verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ţ.C.D., desfăşurat la 24 august 2008.
În motivarea cererii, petentul a susţinut că înregistrarea menţionată se impune a fi radiată întrucât nu s-a făcut cu respectarea Statutului P.N.Ţ.C.D., nici un for competent al partidului nefiind convocat.
Petentul a mai învederat că nu a existat un număr statutar de organizaţii judeţene care să fi făcut convocarea, nu s-a respectat norma de reprezentare şi nici cvorumul de participare cerut de lege şi statut, astfel încât iniţierea congresului nu reprezintă voinţa juridică a P.N.Ţ.C.D., ca persoană juridică de interes public.
La termenul din 15 octombrie 2008 a formulat cerere de intervenţie în interes propriu P.N.Ţ.C.D. prin preşedinte R.S., solicitând respingerea cererii de radiere, întrucât lucrările Congresului Extraordinar al P.N.Ţ.C.D. desfăşurate la 24 august 2008, la care s-a stabilit schimbarea conducerii partidului, au avut loc în condiţii de deplină legalitate, conform prevederilor statutare.
La dosar a fost depusă copia procesului verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ţ.C.D. din 24 august 2008, cererea de înscriere în Registrul Partidelor Politice a noii conduceri a P.N.Ţ.C.D., aflată în curs de soluţionare pe rolul secţiei a IV-a civile a Tribunalului Bucureşti, precum şi încheierea de dezbateri din 3 octombrie 2008, pronunţată în dosarul nr. 2/C/2008 al secţiei a V-a civile, având ca obiect contestaţia formulată împotriva radierii înscrierii semnului electoral.
Prin Decizia civilă nr. 26 pronunţată la 15 octombrie 2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a respins cererea de radiere a înregistrării efectuate la 27 august 2008 în Registrul Partidelor Politice, la poziţia din 23 iulie 2003, a procesului-verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ţ.C.D., ca inadmisibilă.
Prin aceeaşi hotărâre s-a respins cererea de intervenţie în interes propriu ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosinţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a apreciat că, având în vedere precizarea temeiului juridic al cererii făcută de reprezentanţii petentului, cererea de radiere a înregistrării procesului verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ţ.C.D. din 24 august 2008 nu se încadrează în prevederile art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 14/2003, întrucât, potrivit art. 24, partidele politice au obligaţia de a depune la tribunal documentele atestând desfăşurarea adunărilor generale, depunere ce se consemnează în Registrul Partidelor Politice, prevederile acestui articol de lege nemenţionând posibilitatea contestării în vreun mod a acestei înregistrări.
S-a reţinut că, pe de altă parte, art. 25 din Legea nr. 14/2003, face vorbire de modificarea statutului sau programului partidului, care se comunică tribunalului, acesta examinând-o potrivit prevederilor art. 20 şi art. 21, hotărârea putând fi atacată cu contestaţie la Curtea de Apel.
S-a avut în vedere că această procedură a fost însă declanşată în mod separat, aşa cum a rezultat din cererea depusă la dosar, în curs de soluţionare pe rolul secţiei a IV-a civile a Tribunalului Bucureşti, în cadrul căreia urmează a fi discutate pe fond neregularităţile invocate de petent, cu privire la desfăşurarea Congresului Extraordinar din 24 august 2008, la care s-a hotărât schimbarea conducerii P.N.Ţ.C.D.
Tribunalul a considerat că înregistrarea efectuată la 27 august 2008 a avut loc în condiţiile art. 24 din Legea nr. 14/2003, aceasta atestând doar desfăşurarea lucrărilor congresului, măsură ce nu poate fi atacată în nici un mod, astfel încât s-a respins cererea ca inadmisibilă.
În ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu formulată de P.N.Ţ.C.D. prin noul preşedinte ales, R.S., cerere ce nu poartă ştampila partidului, tribunalul a apreciat că este formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosinţă, atât timp cât partidul nu a fost înregistrat cu modificarea noii conduceri.
Împotriva deciziei menţionate petentul P.N.Ţ.C.D., prin preşedinte P.M.M., a formulat contestaţie, precizând că această cale de atac va putea fi calificată şi ca recurs, întemeiat pe faptul că cererea introductivă este o cerere întemeiată şi pe procedura necontencioasă, având ca obiect radierea unei menţiuni dintr-un registru.
Motivându-şi contestaţia, petentul a criticat hotărârea primei instanţe pentru încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie şi a art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează accesul liber la un tribunal. S-a susţinut că soluţia primei instanţe este cu atât mai inacceptabilă cu cât alte persoane decât organele abilitate ale partidului au cerut înscrierea menţiunilor.
De asemenea, s-a invocat contradictorialitatea considerentelor hotărârii tribunalului care, deşi a refuzat radierea, a constatat totuşi că P.N.Ţ.C.D. prin preşedinte R.S. nu există ca persoană juridică, confirmând, astfel, susţinerea că înregistrarea s-a făcut de persoane neautorizate.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie a pus în discuţia părţilor, la termenul din 4 mai 2009, când s-a ataşat dosarul de înfiinţare a partidului, calificarea căii de atac ca fiind apel, şi nu recurs sau contestaţie, pentru considerente comune cu cele ale soluţiei de admitere a apelului astfel calificat, în sensul că procedura specială a art. 25 este incidentă doar în situaţia în care intervin modificări ale statutului sau programului partidului politic.
S-a reţinut că, în cauză, existenţa unor astfel de modificări a fost controversată, în vreme ce intimatul intervenient P.N.Ţ.C.D. prin reprezentant R.S. a susţinut că la congresul din 24 august 2008 nu au fost adoptate astfel de dispoziţii, petentul P.N.Ţ.C.D. prin reprezentant P.M.M. a invocat operarea unor astfel de modificări, la respectivul congres.
Curtea de Apel a constatat că deciziile majore adoptate de partide, referitoare la statutul sau programul acestora, dovezi opozabile ergo omnes, prin înregistrarea în Registrul Partidelor Politice, prin procedura specială a art. 25, cu referire la art. 21 şi art. 20 din Legea 14/2003, reglementându-se calea de atac specială a contestaţiei, caracterizată prin celeritate.
Împrejurarea că celelalte decizii adoptate de partide, în cadrul activităţii lor specifice, care sunt de mai mică importanţă, se consemnează în Registrul Partidelor Politice, în urma depunerii documentelor care le atestă, potrivit prevederilor art. 24 din lege, a fost considerată ca nefiind de natură să excludă posibilitatea apelării la controlul judecătoresc în diverse situaţii, cum ar fi: refuzul de consemnare a documentelor, contestarea înscrierii sau cererea de radiere a acesteia, aşa cum s-a invocat în speţă.
În acest context, Curtea de Apel Bucureşti, analizând dispoziţiile adoptate în cadrul Congresului P.N.Ţ.C.D. de la Bucureşti, din 24 august 2008, a constata că prin procesul verbal din aceeaşi dată nu au fost adoptate decizii, hotărâri care să privească statutul sau programul politic al partidului în discuţie.
S-a reţinut în acest sens că, deşi în lucrările de pregătire a congresului contestat, s-a dorit modificarea statutului şi a programului, cu toate acestea, Congresul a hotărât în mod expres, la pct. 5 al procesului verbal din 24 august 2008, să nu propună sau adopte vreo modificare de statut sau program şi să menţină pentru moment statutul existent, urmând a fi împuternicit Consiliul Naţional de conducere să îl modifice în cel mai scurt timp.
Ca atare, instanţa de apel a considerat că, în mod corect, cererea de înscriere a procesului verbal din 24 august 2008 s-a realizat în baza art. 24, şi nu a art. 25 din lege şi, pe cale de consecinţă, şi cererea de radiere a înscrierii se fundamentează pe acelaşi temei juridic, art. 25.
Instanţa de apel a avut în vedere şi împrejurarea că petentul şi-a întemeiat cererea de radiere, în completare, şi pe dispoziţiile Codului de procedură civilă, referitoare la procedura necontencioasă, aceasta nefiind însă de natură să infirme concluziile anterioare, pentru că încă de la data formulării, prin conţinutul său concret, cererea a fost apreciată ca fiind contencioasă şi a fost repartizată aleatoriu, în şedinţă publică, cu citarea petentului.
S-a considerat că acest caracter contencios a fost confirmat prin formularea cererii de intervenţie în interes propriu a P.N.Ţ.C.D., prin preşedinte R.S., cerere dezvoltată cu respectarea principiului contradictorialităţii.
S-a apreciat că, în calea de atac, instanţa de control judiciar este ţinută de temeiul juridic stabilit de prima instanţă conform art. 294 al.1 sau 316 raportat la art. 294 alin. (1) C. proc. civ., astfel că nereţinându-se incidenţa dispoziţiilor Codului de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă, nici Curtea de Apel nu le-ar putea reţine.
S-a motivat hotărârea în sensul că soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de radiere este greşită întrucât încalcă art. 24 din Legea nr. 14/2003, art. 21 din Constituţia României şi art. 6 din C.E.D.O. şi avându-se în vedere că obiectul controlului judiciar a constituit exclusiv legalitatea şi temeinicia soluţiei de respingere a cererii de radiere, s-a desfiinţat Decizia primei instanţe cu trimitere spre rejudecare în temeiul dispoziţiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva deciziei menţionate au declarat recurs, în termenul legal, P.N.Ţ.C.D. prin preşedinte P.M.M. şi P.N.Ţ.C.D. prin preşedinte R.S.
Dezvoltând motivele de recurs, P.N.Ţ.C.D. prin preşedinte P.M.M. a criticat Decizia recurată pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că, în mod eronat s-a desfiinţat în tot hotărârea primei instanţe, deşi în privinţa cererii de intervenţie, efectele acesteia erau irevocabile, întrucât intervenientul nu a declarat apel.
S-a arătat că, neprocedându-se la menţinerea soluţiei de respingere a cererii de intervenţie, s-au încălcat de către instanţa de apel dispoziţiile art. 295 alin. (1) C. proc. civ.
Prin motivele sale de recurs, P.N.Ţ.C.D. prin preşedinte R.S. a invocat nelegalitatea deciziei recurate conform dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru greşita aplicare şi interpretare a dispoziţiilor Legii partidelor politice nr. 14/2003.
S-a susţinut de către acest recurent că solicitarea radierii menţiunilor efectuate în Registrul Partidelor Politice era inadmisibilă, întrucât Tribunalul Bucureşti a procedat la efectuarea formalităţilor de publicitate (prin afişare la sediul său) şi a format dosarul nr. 33072/3/2008, în cadrul acestuia intimatul din prezenta cauză intervenind în temeiul art. 20 alin. (2) din Legea 14/2003, opunându-se la înregistrarea menţiunilor şi solicitând radierea consemnărilor efectuate, judecata fiind suspendată.
S-a învederat faptul că dispoziţiile cuprinse în menţiunea înregistrată în cauză au drept finalitate modificarea Statutului partidului în sensul modificării organelor de conducere.
Recurentul a arătat că, din interpretarea logică, semantică şi gramaticală a dispoziţiilor Legii 14/2003, rezultă că menţiunea privind înregistrarea lucrărilor unei adunări generale a partidului nu putea fi atacată urmându-se procedura specială instituită de lege (art. 25), atunci când motivul pentru care se face opoziţie există la data la care tribunalul judecă înregistrarea menţiunii.
În acest context, sintetizând argumentele în sensul reţinerii inadmisibilităţii cererii introductive, recurentul P.N.Ţ.C.D. – prin preşedinte R.S. a arătat că orice înscriere în registrul partidelor poate şi trebuie contestată prin procedura instituită de dispoziţiile art. 25.
Recurentul P.N.Ţ.C.D. reprezentat de preşedinte P.M.M. a formulat întâmpinare la recursul intervenientului P.N.Ţ.C.D. prin preşedinte R.S., invocând excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a acestuia şi, implicit, lipsa calităţii procesuale active de a formula recurs în cauză, având în vedere că acesta nu a declarat nicio cale de atac împotriva hotărârii primei instanţe, cererea sa de intervenţie fiind respinsă în principiu.
Pe fondul recursului, prin întâmpinare s-a susţinut că cererea de înregistrare a menţiunii nu a fost făcută de partid, ci de un grup de persoane ce şi-au arogat calităţi ce nu le fuseseră conferite, aceasta nepurtând semnătura preşedintelui partidului şi nici ştampila acestuia.
La 8 februarie 2010 s-a înregistrat la dosar cererea de intervenţie în interesul P.N.Ţ.C.D. R.S., cerere formulată de numitul P.G.V., în calitate de reprezentant legal al Organizaţiei P.N.Ţ.C.D. Dâmboviţa.
La termenul din 14 septembrie 2010, Curtea a admis în principiu conform dispoziţiilor art. 51 C. proc. civ., cererea de intervenţie formulată de P.G.V. în interesul recurentului P.N.Ţ.C.D. prin preşedinte R.S.
La acelaşi termen s-a depus la dosar procesul verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ţ.C.D. din 26 septembrie 2009, în copie conformă cu originalul.
Pentru recurentul P.N.Ţ.C.D. (prin preşedinte P.M.M.) s-a prezentat preşedintele interimar A.P., căreia i s-a pus în vedere prin încheierea de la 14 septembrie 2010 să depună înscrisuri cu care să-şi dovedească calitatea de preşedinte, urmare a lucrărilor Congresului partidului.
La 26 octombrie 2010 s-au depus la dosar procesul verbal din 17 iulie 2010 al Congresului extraordinar al P.N.Ţ.C.D. Bucureşti (Palatul Parlamentului) şi adresa din 22 septembrie 2010 a Cabinetului Preşedintelui Tribunalului Bucureşti şi extras din Registrul Partidelor Politice conform Legii 14/2003 cu menţiunile înregistrate la zi, unde figurează la ultima poziţie cererea depusă la 13 august 2010, semnată de preşedinte A.P., în sensul înregistrării lucrărilor Congresului Extraordinar al P.N.Ţ.C.D. din 17 iulie 2010, în baza dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea 14/2003.
Examinând recursurile declarate de recurenţii P.N.Ţ.C.D. prin preşedinte R.S. şi P.N.Ţ.C.D. prin preşedinte P.M.M., acest din urmă recurs continuat de preşedinte A.P., Curtea va constata următoarele.
În ceea ce priveşte recursul declarat de intervenientul P.N.Ţ.C.D. – prin preşedinte R.S., Curtea va reţine că este inadmisibil, fiind excercitat omisso medio, având în vedere că această parte (intervenientul) nu a atacat cu nicio cale de atac hotărârea primei instanţe, astfel încât, în ceea ce priveşte cererea de intervenţie, soluţia a rămas irevocabilă şi a trecut în puterea lucrului judecat.
În condiţiile în care cererea de intervenţie nu a fost admisă nici în principiu, Tribunalul Bucureşti reţinând că aceasta a fost formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosinţă, este evident că prezenta cerere de recurs (formulată de P.N.Ţ.C.D. – prin preşedinte R.S.) este o cerere formulată de o persoană care nu are nicio calitate procesuală.
Pe cale de consecinţă, Curtea va respinge şi cererea de intervenţie accesorie în interesul acestui recurent (P.N.Ţ.C.D. – prin preşedinte R.S.), cerere formulată de intervenientul P.G.V.
Curtea va constata că recursul declarat de P.N.Ţ.C.D. prin preşedinte P.M.M. şi continuat de preşedinte A.P. este fondat şi urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Prin Decizia recurată, Curtea de Apel Bucureşti a calificat calea de atac declarată împotriva deciziei primei instanţe ca fiind apel, şi nu contestaţie sau recurs, reţinând că tribunalul a fost învestit cu o acţiune de drept comun, în obligaţie de a face, neevaluabilă în bani (soluţia fiind supusă apelului şi recursului).
Desfiinţarea hotărârii primei instanţe a fost totală, deşi intervenientul, căruia cererea de intervenţie i s-a respins pentru lipsa capacităţii de folosinţă nu a declarat nicio cale de atac, pentru acesta efectele deciziei tribunalului fiind irevocabile.
Câtă vreme soluţia de respingere a cererii de intervenţie nu a fost atacată, faptul că, în mod eronat, Curtea de Apel Bucureşti a primit şi concluziile intervenientului, reţinând interdependenţa dintre prezenta cauză şi cea din dosarul nr. 33072/3/2008 al Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, nu are nicio relevanţă.
Nemenţinând soluţia primei instanţe cu privire la cererea de intervenţie în interes propriu a P.N.Ţ.C.D. prin preşedinte R.S., instanţa de apel a încălcat dispoziţiile legale imperative ale art. 295 alin. (1) C. proc. civ., judecând calea de atac în afara limitelor în care a fost investită.
Prin urmare, Curtea va reţine că nu se impunea desfiinţarea totală a deciziei primei instanţe, ci doar desfiinţarea parţială, conform dispoziţiilor art. 296 C. proc. civ.
Se va constata, totodată, că prin desfiinţarea totală a hotărârii apelate i s-a creat petentului o situaţie mai grea în propria cale de atac, având în vedere că intervenientul a redobândit calitatea procesuală, deşi prima instanţă a stabilit irevocabil lipsa capacităţii procesuale de folosinţă, iar aceasta nu mai putea fi repusă în discuţie.
În consecinţă, urmează a se admite recursul declarat de P.N.Ţ.C.D. – prin preşedinte P.M.M. pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a se modifica în parte Decizia recurată, conform dispoziţiilor art. 312 alin. (3) C. proc. civ., în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare aceluiaşi tribunal numai în ceea ce priveşte soluţionarea cererii principale.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale deciziei recurate, precum şi ale deciziei civile nr. 26/15 octombrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, cu privire la respingerea cererii de intervenţie în interes propriu formulate de P.N.Ţ.C.D., prin preşedinte R.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de intervenientul Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (prin preşedinte R.S.) împotriva deciziei nr. 2767A din 4 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Respinge cererea de intervenţie accesorie în interesul recurentului Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (prin preşedinte R.S.), cerere formulată de intervenientul P.G.V.
Admite recursul declarat de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (prin preşedinte P.M.M.), continuat de preşedinte A.P.
Modifică Decizia recurată în parte, în sensul că trimite cauza spre rejudecare aceluiaşi tribunal numai în ceea ce priveşte soluţionarea cererii principale.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei şi sentinţei civile nr. 26 din 15 octombrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, cu privire la respingerea cererii de intervenţie în interes propriu formulată de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (prin preşedinte R.S.).
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5848/2010. Civil. Acţiune în constatare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5760/2010. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
