ICCJ. Decizia nr. 5910/2010. Civil. Acţiune în declararea simulatiei. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.5910/2010
Dosar nr. 1938/120/2009
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele.
Reclamanţii B.I., G.T., G.M., G.N. şi G.G. au chemat în judecată pe pârâţii D.I.I. şi P.T., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie declarat simulat, în modalitatea fictivităţii, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4159 din 6 noiembrie 2007, de către Biroul notarilor publici N. şi Asociaţii, din Bucureşti, privitor la terenul arabil în suprafaţă de 3 ha, extravilan, situat în judeţul Dâmboviţa, tarlaua 66, parcela 405/3.
După un prim ciclu procesual, prin sentinţa nr. 1747 din 14 octombrie 2009, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, secţia civilă, a fost anulată acţiunea, ca netimbrată şi a fost respinsă cererea pârâţilor de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanţii au declarat că nu sunt de acord să achite sumele de 11.706,3 lei taxă judiciară de timbru şi 5 lei timbru judiciar.
Apelul declarat de reclamanţi a fost admis, prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost desfiinţată sentinţa tribunalului şi a fost trimisă cauza aceleiaşi instanţe, pentru a fi soluţionată pe fond.
Instanţa de apel a reţinut că acţiunea în declararea caracterului simulat al unui act juridic nu este o acţiune patrimonială.
Împotriva deciziei curţii de apel au declarat recurs pârâţii, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că acţiunea are caracter patrimonial şi că a fost greşit analizată Decizia nr. 32 din 9 iunie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Recursul este nefondat.
Prin Decizia nr. 32 din 9 iunie 2008, pronunţată deSECŢIILE UNITEale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu soluţionarea unui recurs în interesul legii, s-a statuat cu privire la competenţa materială referitor la litigiile având ca obiect constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial, constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, iar nu şi la cele având ca obiect constatarea caracterului simulat al unui contract.
Pe de altă parte, prin această decizie nu s-a stabilit modalitatea timbrării acţiunilor.
Prin acţiune, reclamanţii au solicitat doar constatarea caracterului simulat al unui contract de vânzare-cumpărare, iar nu aducerea în patrimoniul acestora a terenului, situaţie în care se constată că în mod corect a stabilit instanţa de apel că această acţiune nu are caracter patrimonial, deci nu este evaluabilă în bani.
In consecinţă, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâţii D.I.I., P.T. împotriva deciziei nr. 2 din 15 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5907/2010. Civil. Expropriere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5904/2010. Civil. Revendicare mobiliară. Recurs → |
|---|
