ICCJ. Decizia nr. 597/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 597/2010
Dosar nr. 4904/121/2007
Şedinţa publică din 3 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 142 din 30 ianuarie 2008 Tribunalul Galaţi a respins acţiunea formulată de reclamantul M.C. privind anularea dispoziţiei nr. 2875/SR din 24 mai 2006 emisă de Primarul Municipiului Galaţi şi acordarea în echivalent a unui teren pentru imobilul preluat abuziv de la autorul său, M.G., imobil situat în Galaţi. Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă şi cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul O.I.
In considerentele sentinţei s-a reţinut că prin dispoziţia atacată s-a propus acordarea despăgubirilor pentru imobilul din Galaţi, iar reclamantul, fiind nemulţumit de această soluţie a promovat prezenta cerere solicitând acordarea de bunuri sau servicii în echivalent, conform art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Faptul că nu s-au oferit mai întâi alte bunuri sau servicii în compensare, nu constituie un motiv de contestaţie, scopul reparator al legii fiind atins.
Cererea de intervenţie în interes propriu a fost respinsă întrucât intervenientul nu a formulat notificare.
Împotriva sentinţei au declarat apel reclamantul M.C. şi intimatul O.I.
In motivarea apelului reclamantului s-a arătat că Primăria Municipiului Galaţi deţine terenuri care pot fi acordate în compensare. De altfel, pârâta a susţinut constant, în toate cauzele care au avut ca obiect retrocedarea imobilelor preluate abuziv, că nu deţine terenuri ce pot fi acordate în compensare, însă la solicitarea instanţelor a depus lista terenurilor libere ce pot fi atribuite în compensare.
Intervenientul O.I. a învederat în motivarea apelului că 1-a mandatat pe reclamant, care îi este văr, să formuleze notificarea şi în numele său. De asemenea, pârâta a oferit în compensare reclamantului suprafaţa de 2000 mp teren situat în tarlaua 234, parcela 1540, conform schiţei anexate la dosar.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia civilă nr. 32 A din 22 ianuarie 2009 a admis apelul declarat de reclamant, a modificat în tot sentinţa în sensul admiterii acţiunii şi acordării în compensare a terenului de 2000 mp situat în Galaţi, tarlaua 234, parcela 1540 şi a respins apelul declarat de intervenient.
Instanţa a reţinut că, în cauză, sunt îndeplinite cerinţele art. 1 alin. (2) din Legea 10/2001 întrucât reclamantul, în calitate de persoană îndreptăţită în sensul legii, a fost de acord cu terenul oferit în compensare de către pârâtă.
Apelul intervenientului a fost respins deoarece acesta nu a formulat notificare, iar de cota sa de moştenire beneficiază reclamantul, singurul care a depus notificarea, conform dispoziţiilor art. 4 alin. (4) din Legea 10/2001.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs intervenientul O.I., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., învederând că a depus acte doveditoare la notificarea formulată de reclamant, dobândind astfel calitatea de persoană îndreptăţită. Reclamantul a fost de rea credinţă întrucât nu a formulat notificarea şi în numele său, astfel că s-a aflat într-o situaţie obiectivă care l-a împiedicat să mai formuleze notificare în termenul legal.
Recursul nu este fondat.
Pentru a beneficia de măsurile reparatorii instituite de Legea 10/2001 foştii proprietari ai imobilelor preluate abuziv, sau moştenitorii acestora, au obligaţia de a formula notificare în termenul prevăzut de art. 22 alin. (5) din lege.
În speţă, atât reclamantul, cât şi intervenientul au calitate de moştenitori ai fostului proprietar al imobilului, însă numai reclamantul a solicitat acordarea măsurilor reparatorii prin notificare.
În situaţia în care numai unul dintre moştenitorii proprietarului deposedat a formulat notificare, măsurile reparatorii se cuvin, pentru întregul bun, doar acelui moştenitor care s-a conformat Legii 10/2001, prin efectul dreptului de acrescământ, indiferent de cota sa de moştenire, potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (4) din lege.
Ca atare, în raport de faptul că recurentul intervenient nu a formulat notificare, acesta este decăzut din dreptul de a mai solicita în justiţie acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul preluat abuziv.
Având în vedere aceste considerente, recursul se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intervenientul O.I. împotriva deciziei nr. 32 A din 22 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 februarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 604/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 60/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|