ICCJ. Decizia nr. 5974/2010. Civil. Acţiune în constatare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5974/2010
Dosar nr. 2790/101/2006
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 11 iulie 2006, reclamanta C.S. a chemat în judecată pe pârâţii Primăria Izvorul Bîrzii, Consiliul local Izvorul Bîrzii şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se înlăture măsura exproprierii dispusă prin Decretul nr. 11/1987 cu privire la imobilul construcţie situat în comuna Izvorul Bîrzii, sat Halânga, Judeţul Mehedinţi.
Motivându-şi acţiunea a arătat că, în fapt tatăl său L.A. a avut în proprietate un teren situat în Comuna Izvoru Bîrzii, sat Halânga, pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform titlului din 15 martie2005.
După decesul tatălui său au rămas ca moştenitori aceasta şi fratele ei L.C..
Prin decretul de expropriere din 1987 a fost expropriat imobilul în litigiu, expropriere menţionată pe numele fratelui acesteia L.C., aşa cum rezultă din adresa din 12 decembrie 2005 emisă de SC S. SA.
De la data exproprierii nu a fost deposedat de teren şi nici de construcţie astfel încât exproprierea nu şi-a atins scopul.
După apariţia Legii nr. 18/1991, împreună cu fratele său au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în care sens a fost emis titlul menţionat.
Că, solicitând Oficiului de cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi intabularea dreptului de proprietate asupra terenului şi construcţiei, cererea i-a fost respinsă întrucât nu este proprietara construcţiei.
Prin întâmpinare, pârâta Primăria comunei Izvoru Bîrzii - Consiliul local a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului local susţinând că această instituţie nu are nici un fel de atribuţii în materie de expropriere.
În ceea ce priveşte poziţia procesuală a Primăriei comunei Izvoru Bîrzii a susţinut că aceasta are atribuţii în materie însă, cu privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii, întrucât aşa cum rezultă din adeverinţa din 2002 emisă de SC S. SA Drobeta Turnu Severin, reclamanta a primit cu titlu de despăgubiri o sumă de bani, reprezentând contravaloarea construcţiei expropriate.
Şi pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, prin D.G.F.P. Mehedinţi, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar cu privire la fondul acţiunii, nu se opune admisibilităţii însă reclamanta trebuie să înapoieze în condiţiile legii, despăgubirea încasată.
S-a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâţi a Consiliului Judeţean Mehedinţi şi a Prefecturii Mehedinţi.
Prin sentinţa civilă nr. 320 din 4 iunie 2007 a Tribunalului Mehedinţi, secţia civilă, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local Izvorul Bîrzii, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Ministerul Finanţelor, a admis acţiunea formulată de reclamanta C.S. în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria Izvorul Bîrzii şi în consecinţă: a înlăturat măsura exproprierii construcţiilor casă cu două camere, antreu şi bucătărie, o singură încăpere, situate în intravilanul localităţii Halânga, din titlul de proprietate din 15 martie 2005, construcţii ce au făcut obiectul decretului de expropriere nr. 11/1997 şi a constatat că aceste construcţii aparţin reclamantei.
A respins acţiunea formulată de reclamantă împotriva Consiliului Local Izvorul Bîrzii, Consiliul Judeţean Mehedinţi şi Prefectura Mehedinţi pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta este unica moştenitoare a fratelui său L.C. de la care s-a expropriat imobilele din litigiu şi nu au ieşit niciodată din posesia foştilor proprietari şi pentru care s-a primit o despăgubire de 35.000 lei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Mehedinţi, criticând-o întrucât în mod greşit a fost respinsă excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, deoarece exproprierea s-a făcut prin organismele desemnate de Guvernul României, că instanţa nu a depus toate diligenţele pentru a se putea determina poziţia procesuală a Prefecturii Mehedinţi şi a Consiliului Judeţean Mehedinţi, că motivarea hotărârii cu privire la fondul cauzei nu este clară şi nu a manifestat rol activ în sensul de a se verifica dacă expropriatul a obţinut în compensare un alt teren şi pentru că nu s-a dispus restituirea despăgubirilor primite în condiţiile legii.
Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia nr. 829 din 25 octombrie 2007 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice reprezentat de D.G.F.P. Mehedinţi – Drobeta Turnu Severin împotriva sentinţei civile nr. 320 din 4 iunie 2007 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, reţinând următoarele considerente:
În actuala reglementare a Legii nr. 33/1994 calitatea de expropriator o au Guvernul României şi Consiliile Locale însă în speţă exproprierea s-a făcut printr-un decret emis de Preşedintele Statului expropriator fiind Statul Român, care nu poate fi reprezentat decât de Ministerul Finanţelor Publice, conform art. 25 din Decretul nr. 31/1954.
Întrucât bunurile imobile expropriate, nu au ieşit din posesia reclamantei şi a fratelui acesteia, scopul exproprierii nu s-a realizat fiind incidente dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994.
A mai reţinut instanţa de apel că despăgubirea primită trebuie restituită, însă apelanta nu a formulat o astfel de cerere, astfel încât o poate solicita pe calea unei acţiuni separate.
În ceea ce priveşte lipsa de rol activ a primei instanţe pentru a constata dacă reclamanta şi defunctul său frate au beneficiat de un alt teren în compensare curtea a respins acest motiv reţinând că atâta timp cât exproprierea nu şi-a atins scopul iar reclamantei şi fratelui acesteia li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu se prezumă că aceştia nu au beneficiat de o altă suprafaţă de teren.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice – D.G.F.P. Mehedinţi, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în dezvoltarea căruia a susţinut următoarele critici.
În mod greşit, instanţele nu au dat eficienţă dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 referitoare la restituirea despăgubirilor primite ca urmare a exproprierii imobilului din litigiu, recurentul nefiind obligat la formarea unei cereri în acest sens.
O altă critică se referă la lipsa de rol activ a primei instanţe de a stabili dacă intimata reclamantă şi defunctul său frate au beneficiat în compensare de o altă suprafaţă de teren urmare a exproprierii.
Faţă de cele arătate, recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârilor în sensul obligării reclamantei la restituirea despăgubirilor şi a altor compensaţii.
La data de 13 noiembrie 2008, C.E. a depus copia certificatului de deces eliberat de Primăria Comunei Şimian, din care rezultă decesul numitei C.S. ulterior fiind introduşi în cauză numiţii C.E., I.G. şi C.M. în calitate de moştenitori ai defunctei C.S.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză nu este întemeiat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Premergător Legii nr. 10/2001 restituirea imobilelor expropriate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 a fost guvernată de dreptul comun în materia exproprierii, fondat pe dispoziţiile Legii nr. 33/1994.
Prin urmare, în raport cu Legea nr. 33/1994, cadrul juridic general în materia exproprierii, Legea nr. 10/2001, este o lege specială, fiind de imediată aplicare.
În acest context, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, acţiunile având ca temei dispoziţiile Legii nr. 33/1994 nu mai sunt admisibile.
În speţă, acţiunea a fost formulată la data de 11 iulie 2006, însă recurentul-pârât nu a criticat hotărârea nici în apel şi nici în recurs sub aspectul admisibilităţii sale.
Ca urmare, critica recurentului-pârât sub aspectul lipsei de rol activ a instanţei de fond în ceea ce priveşte acordarea unui alt teren în compensare defunctei reclamante şi fratelui acesteia este nefondată cât timp din probele administrate a rezultat că li s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru suprafaţa cuprinsă în titlul de proprietate din 15 martie2005.
Pe de altă parte, Primăria Izvorul Bîrzii a avut calitatea de pârâtă astfel că putea produce dovezi sub aspectul criticat.
Nefondată este şi critica vizând neacordarea despăgubirilor primite de reclamantă ca urmare a exproprierii deoarece, corect instanţa de apel a constatat că reclamantul-pârât nu a formulat o astfel de cerere.
Pe de altă parte, recurentul-pârât îşi poate valorifica pretenţiile sale pe calea unei acţiuni separate.
Aşa fiind în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice, a Judeţului Mehedinţi împotriva deciziei civile nr. 829 din 25 octombrie 2007 a Curţii de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6014/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5954/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
