ICCJ. Decizia nr. 6059/2010. Civil. Stabilire paternitate. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.6059/2010
Dosar nr. 2389/1/2010
Şedinţa publică din 12 noiembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 380 din 26 ianuarie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a respins ca inadmisibil recursul declarat de pârâtul N.S., împotriva deciziei nr. 600 din 24 iunie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa a reţinut că prin contestaţia în anulare înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti la 15 mai 2009, contestatorul N.S. a solicitat ca, în contradictoriu cu intimaţii D.E. şi Autoritatea Tutelară – Primăria Comunei Costeşti Vale Judeţul Dâmboviţa, să se dispună anularea deciziei civile nr. 410 din 6 mai 2009 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, să se desfiinţeze hotărârea pronunţată în recurs şi, rejudecându-se, să se dispună refacerea expertizei ADN, în cuprinsul căreia sunt, în opinia sa, o serie de greşeli care pot fi îndreptate de către Comisia Superioară medico-legală.
Contestaţia în anulare a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 317 şi art. 318 C. proc. civ.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 600 din 24 iunie 2009 a respins ca nefondată contestaţia în anulare, constatând că motivele invocate de către contestator nu se încadrează în dispoziţiile art. 317 şi art. 318 C. proc. civ., întrucât se referă la pretinse erori determinate de aprecierea probelor şi nu la greşeli materiale evidente iar, pe de altă parte, faţă de soluţia pronunţată în recurs, respectiv, de constatare a nulităţii acestuia, nu se poate cenzura modul în care instanţa a stabilit situaţia de fapt.
Împotriva deciziei menţionate, a declarat recurs contestatorul N.S., susţinând că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât instanţa nu s-a pronunţat asupra cererilor sale.
La prima zi de înfăţişare, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuţie admisibilitatea recursului, raportat la dispoziţiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ.
Excepţia inadmisibilităţii recursului a fost admisă, reţinându-se că potrivit dispoziţiilor art. 320 alin. (3) C. proc. civ. hotărârea dată în contestaţia în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.
În speţă Decizia atacată cu contestaţie în anulare de către contestatorul N.S., respectiv Decizia nr. 410 din 6 mai 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, era o decizie irevocabilă, prin care s-a constatat nul recursul formulat de acesta, împotriva deciziei civile nr. 42 din 11 februarie 2009 a Tribunalului Dâmboviţa.
Ca atare, şi Decizia recurată, prin care s-a soluţionat contestaţia în anulare era irevocabilă, conform dispoziţiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.
În aceste condiţii, s-a apreciat că Decizia Curţii de Apel Ploieşti nu mai era susceptibilă de a fi atacată cu recurs, conform dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva deciziei nr. 380 din 26 ianuarie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, pârâtul N.S. a formulat prezenta cerere de revizuire.
În cererea de revizuire de solicită instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie admisă cererea de revizuire în vederea efectuării unei noi expertize medico-legale.
La termenul de judecată din 12 noiembrie 2010, Înalta Curte a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire în raport de art. 322 alin. (1) C. proc. civ., reţinând cauza spre soluţionare pe acest aspect.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea instanţei de recurs poate fi atacată cu revizuire atunci când evocă fondul.
În speţă, prin Decizia atacată cu revizuire către pârâtul N.S., respectiv, Decizia nr. 380 din 26 ianuarie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a respins ca inadmisibil recursul formulat de pârât împotriva deciziei civile nr. 600 din 24 iunie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Ca atare, întrucât Decizia a cărei revizuire se cere nu evocă fondul, pe lângă împrejurarea că nu se întemeiază pe niciuna dintre ipotezele expres şi limitativ reglementate de art. 322 pct. 1-9 C. proc. civ., cererea de revizuire va fi respinsă pe calea excepţiei de inadmisibilitate, nefiind îndeplinită cerinţa premisă anterior menţionată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de N.S., împotriva deciziei civile nr. 380 din 26 ianuarie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6114/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6058/2010. Civil. Asigurări sociale.... → |
|---|
