ICCJ. Decizia nr. 6497/2010. Civil. Revendicare imobiliară. Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6497/2010
Dosar nr. 3093/1/2010
Şedinţa publică din 30 noiembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1216 din 25 februarie 2010 a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta N.M. împotriva încheierii de şedinţă din 28 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă.
În motivare, instanţa a reţinut că prin încheierea de şedinţă din 28 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă, a fost respinsă cererea de recuzare formulată de N.M., iar o astfel de încheiere poate fi atacată doar odată cu fondul, conform art. 34 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, la data de 13 aprilie 2010 contestatoarea N.M. a solicitat anularea deciziei nr. 1216 din 25 februarie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că în mod greşit a fost respins recursul declarat împotriva încheierii de şedinţă din 28 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă.
Aceasta deoarece curtea de apel nu a respectat dreptul la apărare al contestatoarei prin aceea că nu a încuviinţat probele solicitate de aceasta şi nici cererea de amânare pentru imposibilitatea de prezentare a avocatului ales.
Contestatoarea a indicat ca temei de drept al cererea sa art. 317 şi art. 318 din C. proc. civ.
Analizând contestaţia în anulare, în raport de motivele formulate, Înalta Curte a apreciat că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac astfel încât poate să fie exercitată numai pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege.
Temeiul de drept al contestaţiei în anulare îl constituie art. 317-art. 318 din C. proc. civ.
Conform art. 317 din C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
Cu toate acestea, contestaţia poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanţa le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
La rândul său, art. 318 din C. proc. civ. prevede că hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Criticile formulate de N.M. prin care se arată că nu a fost respectat dreptul său la apărare, prin aceea că instanţa nu a încuviinţat probele solicitate de aceasta şi nici cererea de amânare pentru imposibilitatea de prezentare a avocatului ales, nu se încadrează în niciunul din motivele enunţate, astfel încât contestaţia în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de N.M. împotriva deciziei civile nr. 1216 din 25 februarie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 noiembrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 6496/2010. Civil. Anulare act. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6487/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|