ICCJ. Decizia nr. 6597/2010. Civil. Limitarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6597/2010
Dosar nr. 35911/3/2009
Şedinţa publică de la 7 decembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele :
Prin sentinţa civilă nr. 1244 din 28 octombrie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, s-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte în contradictoriu cu pârâtul C.M., având ca obiect suspendarea exercitării dreptului la libera circulaţie în Franţa a pârâtului pentru o perioadă de cel mult 3 ani.
Apelul declarat de pârâta Direcţia Generală de Paşapoarte împotriva acestei hotărâri a fost admis prin decizia nr. 146/ A din 26 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, şi, în consecinţă, a fost desfiinţată sentinţa şi a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, cu motivarea că, deşi a fost investită cu o cerere având ca obiect suspendarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate a pârâtului, întemeiată pe dispoziţiile art. 40 lit. d) şi art. 42 din Legea nr. 248/2005, prima instanţă s-a pronunţat având în vedere alt temei juridic decât cel indicat de reclamantă, respectiv a analizat cererea prin prisma condiţiilor prevăzute de art. 38 din Legea nr. 248/2005 referitoare la restrângerea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul C.M., invocând ca temei juridic dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând desfiinţarea hotărârii pronunţate de instanţa de apel şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei instanţei de fond.
În motivarea recursului se arată că hotărârea instanţei de fond este temeinică şi legală, fără ca recurentul să formuleze, în concret, critici privind soluţia instanţei de apel, care să poată face posibilă încadrarea acestora într-unul din motivele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., limitându-se doar la prezentarea soluţiilor pronunţate în cauză.
Înalta Curte, fiind investită cu soluţionarea recursului, constată că acesta este nul pentru considerentele ce succed.
Potrivit dispoziţiilor art. 304 C. proc. civ., recursul este o cale extraordinară de atac prin care se invocă motive de nelegalitate a unei hotărâri.
Art. 3021 alin. 1 pct. 9 C. proc. civ. arată că cererea de recurs va cuprinde, printre alte menţiuni, sub sancţiunea nulităţii, şi motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, precum şi dezvoltarea lor.
Instanţa investită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită şi se referă la una din situaţiile cuprinse în art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
Din dezvoltarea criticilor formulate de recurent, astfel cum sunt expuse, se constată că acestea vizează istoricul litigiului şi prezentarea soluţiilor date de instanţele de fond şi apel, fără însă a evoca motive de nelegalitate, în sensul textului procedural amintit.
Astfel, întrucât criticile formulate nu fac posibilă încadrarea acestora, în mod concret, în vreunul din motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. şi nefiind constatate nici motive de ordine publică care să ducă la analizarea din oficiu a hotărârii criticate, se va constata nul recursul declarat de pârâtul C.M. împotriva deciziei nr. 146/ A din 26 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de pârâtul C.M. împotriva deciziei nr. 146/ A din 26 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6599/2010. Civil. Fond funciar. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6578/2010. Civil Şl DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ → |
|---|
