ICCJ. Decizia nr. 840/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 840/2010
Dosar nr. 10593/3/2008
Şedinţa publică din 11 februarie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La 13 martie 2008, reclamanta E.M. a chemat în judecată pe pârâţii C.N.P.R. SA, Preşedintele Consiliului de Administraţie al C.N.P.R. SA, Consiliul de Administraţie al C.N.P.R. SA şi C.N.P.R. SA, D.R.P. Timişoara, solicitând (conform prevederilor Legii nr. 10/2001, HG nr. 498/2003 şi nr. 250/2007, Constituţiei şi convenţiilor internaţionale ratificate de România) anularea Hotărârii nr. 6 din 29 ianuarie 2008, restituirea în natură a cotei de 8/14 din spaţiul situat în Timişoara, înscris în C.F. 1055 Timişoara, nr. top. 6854 şi constatarea preluării imobilului (de către stat) fără titlu valabil.
Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa nr. 1393 din 8 septembrie 2008, a admis în parte acţiunea, a anulat hotărârea atacată şi a obligat-o pe pârâta C.N.P.R. SA să restituie reclamantei, în natură, cota de 8/14 din imobilul situat în Timişoara, înscris în C.F. 1055 Timişoara, nr. top. 6854 şi să plătească aceleiaşi părţi 2000 lei cheltuieli de judecată.
Totodată, tribunalul a respins acţiunea faţă de ceilalţi pârâţi, pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 6 din 5 ianuarie 2009, a admis apelul declarat de pârâta C.N.P.R. SA şi a schimbat parţial sentinţa, în sensul că imobilul în care se află cota parte restituită în natură are un alt număr cadastral.
Reclamanta a declarat recurs, prin care a solicitat modificarea ultimei hotărâri, în sensul acordării cheltuielilor de judecată efectuate în apel.
În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 6-9 C. proc. civ., reclamanta a susţinut că apelul pârâtei nu făcea referire la numărul cadastral (indicat corect de prima instanţă) şi cuprindea mai multe critici în combaterea cărora a fost nevoită să-şi angajeze un apărător.
Aceste critici, formulate la modul general, nu se încadrează în textele invocate de recurentă şi nici în celelalte cazuri de nelegalitate prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ.
Aşa fiind, se va face aplicarea art. 306 alin. (1) C. proc. civ., în sensul constatării nulităţii prezentului recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamanta E.M. împotriva deciziei civile nr. 6 din 5 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 858/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 857/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
