ICCJ. Decizia nr. 90/2010. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 90/2010
Dosar nr. 2608/85/2007
Şedinţa publică din 14 ianuarie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 2608/85 din 27 iunie 2007 pe rolul Tribunalului Sibiu, astfel cum a fost precizată, reclamantul D.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N. SA, să se constate nulitatea parţială a Hotărârii nr. 3/2007 emise de Comisia de aplicare a Legii nr. 198/2004 Şelimbăr, în ce priveşte întinderea suprafeţei expropriate şi despăgubirile acordate şi să fie obligat pârâtul la plata despăgubirilor în cuantum de 235.059,81 lei, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că valoarea de circulaţie a imobilului este mai mare decât preţul oferit de pârât şi că, în urma dezmembrării, terenul reclamantului a fost fărâmiţat, ceea ce a dus la o scădere a valorii lui.
Prin sentinţa civilă nr. 1034/2008, Tribunalul Sibiu a admis în parte acţiunea şi a dispus anularea hotărârii atacate numai în ce priveşte suprafaţa expropriată, pe care a stabilit-o la 2070 mp şi despăgubirea cuvenită reclamantului, pe care a stabilit-o la echivalentul în lei, la cursul din ziua plăţii, a sumei de 48.128,18 Euro. Instanţa a constatat că această sumă se compune din valoarea reală a terenului expropriat de 44.629,2 Euro (21,56 Euro/mp) şi prejudiciul cauzat prin dirninuarea valorii terenului rămas după expropriere, de 3498,98 Euro.
Au fost respinse celelalte cereri, iar pârâtul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată de 3500 lei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că reclamantul este proprietarul parcelei cu nr. cad. 238/24 în suprafaţă de 11.000 mp, situată în extravilanul localităţii Şelimbăr. Din acest teren, s-a impus exproprierea unei suprafeţe de 143 mp, identificat cu nr. cadastral 238/24/2, în vederea executării lucrărilor la obiectivul de investiţii „varianta de ocolire a municipiului Sibiu - Tronson 1 şi 2", suprafaţă pentru care pârâtul a stabilit prin hotărârea atacată o despăgubire de 4529 lei.
Prima instanţă a dispus efectuarea unei expertize conform art. 25 din Legea nr. 33/1994, care a concluzionat că stâlpul şi zona de protecţie afectează 3347 mp, din care 2070 mp sunt complet inutilizabili, iar 1247 mp sunt afectaţi de zona de protecţie a liniilor electrice. Valoarea de circulaţie a fost stabilită la 21,56 Euro/mp.
Totodată, instanţa de fond a apreciat că pârâtul este cel care trebuie să plătească despăgubirile reprezentând prejudiciul pentru diminuarea valorii terenului, conform art. 26 din Legea nr. 33/1994, iar nu C.N.T.E.E. SA.
Raportat la art. 44 alin. (3) din Constituţie, art. 1 din Legea nr. 33/1994 şi art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, instanţa de fond a apreciat întemeiată parţial cererea şi a stabilit valoarea despăgubirilor la 44629,2 Euro reprezentând valoarea reală a terenului expropriat (21,56x2070), la care a adăugat suma de 24.033,14 Euro, reprezentând prejudiciul cauzat prin diminuarea valorii terenului rămas după expropriere (1277 mp x 18,82 Euro/mp).
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel C.N.A.D.N.R. SA, criticile formulate vizând faptul că exproprierea suprafeţei de 143 mp se impune pentru realocarea de utilităţi şi nu pentru construirea centurii ocolitoare. Această suprafaţă este necesară pentru montarea unui stâlp de înaltă tensiune, iar pentru despăgubiri aferente suprafeţei de teren din zona de protecţie, respectiv 2070 mp şi 1277 mp, este incidenţă Legea nr. 13/2007. Ca atare, a susţinut apelanta, în mod greşit a fost obligată la plata acestor despăgubiri.
Totodată, prin motivele de apel a fost criticat şi modul de stabilire a cuantumului despăgubirilor pentru suprafaţa expropriată, susţinându-se că expertiza dispusă trebuia efectuată de experţi evaluatori şi nu topografî.
Prin Decizia civilă nr. 42 A din 19 martie 2009 Curtea de Apel Alba lulia a admis apelul declarat de pârâta C.N.A.D.N.R. SA împotriva sentinţei civile nr. 1034/2008 a Tribunalului Sibiu; a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a dispus anularea parţială a hotărârii nr. 3 din 10 aprilie 2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 din cadrul Consiliului Local al Comunei Şelimbăr numai în ce priveşte despăgubirile ce se cuvin reclamantului D.P., pe care le stabileşte la suma ce reprezintă echivalentul în lei la cursul din ziua plăţii, a sumei de 3083 Euro; a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut că expertiza s-a efectuat în cauză cu respectarea dispoziţiilor legale, experţii determinând valoarea de circulaţie a terenului la momentul întocmirii expertizei, astfel cum se stabileşte prin art. 26 din Legea nr. 33/1994.
S-a mai reţinut de către instanţa de apel că scopul pentru care s-a dispus exproprierea este acela de a se muta un stâlp de înaltă tensiune, amprenta la sol a acestuia fiind de 143 mp, teren care devine proprietatea expropriatorului, astfel că nu se impune exproprierea suprafeţei de 2070 mp afectată de reţele, iar pârâta nu poate fi obligată să plătească despăgubiri pentru diminuarea valorii terenului de 1277 mp, câtă vreme nu este proprietara reţelelor de înaltă tensiune care determină acest prejudiciu.
Astfel, a reţinut instanţele de apel, în mod greşit prima instanţă a dispus exproprierea unei suprafeţe de teren mai mare decât cea necesară scopului urmărit de expropriator şi a reţinut incidenţa art. 26 din Legea nr. 33/1994 pentru stabilirea despăgubirilor pentru prejudiciul produs de reţelele electrice.
Împotriva deciziei nr. 42 A din 19 martie 2009 a Curţii de Apel Alba lulia au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia, C.N.A.D.N.R. SA şi D.P.
Prin motivele de recurs formulate, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a criticat Decizia atacată prin faptul că, deşi instanţa de apel în mod corect a considerat că nu se impunea exproprierea suprafeţei de 2070 mp, în dispozitivul hotărârii s-a dispus că sentinţa se modifică doar sub aspectul despăgubirilor, nepronunţându-se şi asupra înlăturării dispoziţiei de expropriere a terenului sus menţionat.
C.N.A.D.N.R. SA a criticat Decizia atacată tot pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut, prin motivele de recurs formulate, că, instanţa de apel, dispunând ca plata despăgubirilor de 3083 Euro să se efectueze la valoarea echivalentului în lei de la data plăţii, a ignorat dispoziţiile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 184 din 21 octombrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004, potrivit cărora la calcularea cuantumului despăgubirii, experţii şi instanţa de judecată se vor raporta la momentul transferului de proprietate.
Reclamantul D.P. a criticat Decizia atacată prin prisma motivelor prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., susţinând următoarele:
Instanţa de apel a admis apelul declarat de C.N.A.D.N.R. SA, deşi aceasta nu a avut calitatea de parte în litigiu (pârât în cauză fiind Statul Român, iar C.N.A.D.N.R. SA având calitatea de reprezentant al pârâtului Statul Român).
Datorită modului greşit de calificare a părţilor din prezenta cauză, instanţa de apel a apreciat greşit, cu încălcarea prevederilor art. 25 din Legea nr. 33/1994 cuantumul despăgubirilor datorate de expropriator, Statul Român. Şi reţelele de înaltă tensiune, care formează reţeaua publică de transport a energiei electrice se găsesc în domeniul public al statului, nu în proprietatea privată a vreunei alte persoane, astfel încât pârâtul Statul Român este atât beneficiarul exproprierii, cât şi cel vinovat de prejudiciul produs. Distincţia dintre diferiţii reprezentanţi ai statului (C.N.A.D.N.R. şi C.T.E. – T.) nu poate fi opusă proprietarului prejudiciat.
Pentru considerentele ce vor fi expuse, se va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul D.P. şi C.N.A.D.N.R. SA.
Referitor la recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia se constată că acesta este fondat având în vedere următoarele considerente:
Prin Decizia civilă nr. 42/A din 19 martie 2009, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul C.N.A.D.N.R. SA şi a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul că a dispus anularea parţială a Hotărârii nr. 3 din 10 aprilie 2007 a Comisiei de Aplicare a Legii nr. 198/2004 numai în ce priveşte despăgubirile ce se cuvin reclamantului D.P., pe care le-a stabilit la echivalentul în lei al sumei de 3083 Euro, nepronunţându-se şi asupra înlăturării dispoziţiei de expropriere a terenului în suprafaţă de 2070 mp, deşi prin considerentele deciziei pronunţate, instanţa de apel a reţinut în mod corect că nu se impunea exproprierea suprafeţei de 2070 mp.
Astfel fiind, reţinându-se că instanţa de apel nu s-a pronunţat şi asupra înlăturării dispoziţiei de expropriere a terenului în suprafaţă de 2070 mp, ci doar sub aspectul despăgubirilor, faţă de împrejurarea că, în mod corect a reţinut că suprafaţa expropriată este de 143 mp, se constată a fi fondate criticile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia sub acest aspect.
In ceea ce priveşte recursul declarat de reclamantul D.P., acesta este nefondat în sensul considerentelor ce succed.
Referitor la susţinerea recurentului potrivit căreia C.N.A.D.N.R. SA. nu are calitate procesuală pasivă în cauză şi deci nu putea formula apel, se constată că aceasta este nejustificată. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, expropriatorul Statul Român este reprezentat în proces de C.N.A.D.N.R. S.A., iar potrivit normelor metodologice de aplicare a acestei legi, respectiv potrivit art. 8 din HG nr. 434/2009, procesele şi cererile prevăzute la art. 9 din Legea nr. 198/2004 se judecă în contradictoriu cu expropriatorul reprezentat conform legii. De altfel, hotărârea instanţei de apel este pronunţată cu respectarea cadrului procesual stabilit odată cu introducerea acţiunii, prin care reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA.
Referitor la celelalte critici formulate de recurentul-reclamant, privind cuantumul despăgubirilor şi prejudiciul produs acestuia prin scăderea valorii terenului pentru o suprafaţă de 1277 mp, se constată că acestea vizează aspecte de netemeinicie ale hotărârii pronunţate şi acestea nu mai pot fi analizate în recurs, deoarece prin art. I pct. III din OUG nr. 138/2008 introdus prin art. I pct. 49 din Legea nr. 219/2005, dispoziţiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., în care această critică putea fi încadrată, au fost abrogate.
Şi în ceea ce priveşte recursul formulat de C.N.A.D.N.R. SA se constată caracterul nefondat al criticilor formulate de această pârâtă.
Hotărârea instanţei de apel este pronunţată cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 198/2004, iar criticile referitoare la calcularea cuantumului despăgubirilor şi la ceea ce trebuie să se raporteze experţii şi instanţa cu privire la acest aspect vizează netemeinicia hotărârii, nemaiputând fi supuse analizei în recurs.
Faţă de considerentele expuse, urmează să se admită recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi să se respingă, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul D.P. şi de pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia împotriva deciziei nr. 42 A din 19 martie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Modifică în parte Decizia atacată în sensul că dispune anularea hotărârii nr. 3 din 10 aprilie 2007 a Comisiei pentru Aplicarea Legii nr. 198/2004 şi în ce priveşte suprafaţa de 143 mp.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul D.P. şi pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 903/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 860/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
