ICCJ. Decizia nr. 966/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 966/2010
Dosar nr. 325/44/2008
Şedinţa publică de la 16 februarie 2010
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
1. Hotărârea instanţei de apel
Prin Decizia nr. 24/A din 20 ianuarie 2009, Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, a admis apelul declarat de Primăria Municipiului Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 853 din 22 iunie 2006 pronunţată de Tribunalul Galaţi, a schimbat în parte sentinţa în sensul că a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 196 mp situată în Galați.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Pentru a decide astfel, după prezentarea hotărârilor pronunţate deja în cauză în celelalte etape procesuale, în raport de dispoziţiile art. 315 C. proc. civ. s-a arătat că s-a dispus efectuarea unei noi expertize topometrice din concluziile căreia a rezultat partea care poate fi restituită reclamanţilor adică suprafaţa de 196 mp deoarece şanţul de gardă rămâne funcţional, fiind asigurat şi accesul maşinilor speciale în caz de necesitate.
2. Recursul
2.1.Motive
Municipiul Galaţi, prin primar, a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., criticile formulate vizând următoarele aspecte:
În mod greşit, bazându-se numai pe concluziile raportului de expertâză topometrică, instanţa a apreciat că terenul de 196 mp poate fi restituit în natură, fără să ia în considerare obiecţiunile intimatului pârât.
Expertul a făcut aprecieri privind chestiuni de natură tehnică, ţinând de domeniul prevenim şi stingem incendiilor, domeniu în care nu era abilitat să se pronunţe.
Expertiza este incompletă şi superficială şi nu reprezintă o probă concludentă pentru restituirea unui teren situat în incinta unei unităţi de învăţământ.
În cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001.
Instanţa de apel nu a pus în discuţia părţilor şi nu a lămurit problema încasării de către reclamanţi a despăgubirilor stabilite la expropriere, în condiţiile art. 11 alin. (7) din Legea nr. 10/2001.
2.2. Întâmpinarea
Intimaţii reclamanţi au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat pentru că, faţă de Decizia civilă nr. 802/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa era ţinută numai de clarificarea, pe bază de expertiză a suprafeţei de teren neconstruită şi neafectată de servituți legale sau de alte amenajări.
2.3. Analiza făcută de instanţa de recurs
Recursul nu este întemeiat şi va fi respins pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 802 din 7 februarie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare a apelului declarat de Primăria Municipiului Galaţi.
În considerentele deciziei s-a arătat că, în raport de prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, se impune casarea cu trimitere spre rejudecare pentru stabilirea posibilităţii ca parte din terenul în litigiu să fie restituită în natură. S-a arătat că se impune completarea raportului de expertiză ori efectuarea unei noi expertize, care să stabilească partea de teren neconstruită care nu este afectată servitutilor legale şi altor amenajări.
În respectarea acestei hotărâri, potrivit art. 315 C. proc. civ., instanţa de trimitere a dispus efectuarea unei expertize topometrice ale cărei concluzii au fost valorificate prin dispozitiv.
Criticile formulate de recurent în legătură cu faptul că nu au fost admise obiecţiunile la raportul de expertiză, precum şi cele privitoare la calificarea expertului ., nu pot fi încadrate în prevederile art. 304 C. proc. civ., ele vizând doar temeinicia hotărârii dedusă din modul de apreciere a probelor.
Pe de altă parte, recurentul nu a arătat de ce în cauza de faţă nu ar fi incidente dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001. Numai simpla afirmaţie în acest sens nu are valoarea unei critici pe care instanţa de recurs să trebuiască să o analizeze.
Cât priveşte nesocotirea de către instanţa de apel a prevederilor art. 11 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, din actele şi lucrările dosarului rezultă că această solicitare are natura unei cereri noi în recurs, inadmisibilă faţă de aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 294 alin. (1) C. proc. civ.
Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte apreciază că aspectele invocate prin motivele de recurs nu întrunesc cerinţele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
În raport de dispoziţiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., recurentul va fi obligat la cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul Municipiul Galaţi, prin primar împotriva Deciziei nr. 24/A din data de 20 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Galați, secţia I civilă.
Obligă pe recurent la 663,70 lei cheltuieli de judecată către intimaţii R.D. şi G.A.G.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 962/2010. Civil. Drept de autor şi drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 967/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
