ICCJ. Decizia nr. 2030/2011. Civil. Limitarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate. Recurs
Comentarii |
|
ROM Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2030/2011
Dosar nr.893/30/2009
Şedinţa publică din 4 martie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Tribunalul Timiş, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 938/PI din 16 martie 2009, a admis cererea formulată de Direcţia Generală de Paşapoarte Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul S.M. şi pe cale de consecinţă: a dispus restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie a pârâtului, pe teritoriul Germaniei până la data de 16 martie 2012; a dispus comunicarea hotărârii persoanelor din proces, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple de pe lângă Prefectura Timiş.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 5 lit. a) şi art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, modificată şi completată prin OG nr. 5/2006, în raport cu faptul că, pârâtului, cetăţean român cu domiciliul în judeţul Timiş a ieşit din ţară la data de 28 octombrie 2007, a fost reţinut de autorităţile germane pentru şedere ilegală, nu a fost judecat şi a fost returnat în ţară la data de 9 decembrie 2008.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 129 A din mai 2010 a respins apelul declarat de pârât împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că hotărârea instanţei de fond nu încalcă prevederile cuprinse în art. 5 pct. 1 din Convenţia Curţii Europene a Drepturilor Omului deoarece dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 248/2005 asigură implementarea atât a prevederilor constituţionale cât şi a art. 13 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, a art. 12 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi dispoziţiile art. 2 din Protocolul nr. 4 la CEDO.
A mai reţinut că deşi sunt eliminate vizele, acestea nu exclud însă automat dreptul fiecărui stat membru de a avea un control asupra populaţiei, separat de faptul că motivele de ordine publică şi siguranţă naţională sunt stabilite de fiecare stat în parte.
Împotriva deciziei nr. 129/A din 3 mai 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă, a declarat recurs pârâtul S.M.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate a fost modificată prin Legea nr. 206 din 11 noiembrie 2010.
Potrivit art. II alin. (1) lit. a), din această lege, la data intrării în vigoare a acesteia încetează de drept: toate măsurile de restrângere a exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate a cetăţenilor români, dispuse până la acea dată de instanţele competente în conformitate cu prevederile art. 38 lit. a) şi art. 39 alin. (1) din Legea nr. 248/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi care se află în curs de executare;
În raport cu dispoziţiile art. II alin. (1) lit. c) din Legea nr. 206/2010, potrivit cărora toate procedurile judiciare aflate în curs de desfăşurare şi pentru care nu există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, pentru instituirea unei măsuri de limitare a dreptului la liberă circulaţie în străinătate, încetează de drept, se va admite recursul declarat de pârât.
Drept urmare, se va modifica Decizia recurată, în sensul că se va admite apelul declarat de pârât, se va schimba sentinţa instanţei de fond şi se va constata încetarea de drept a măsurii de restrângere a dreptului de liberă circulaţie în Germania, prevăzut de dispoziţiile art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005.
PENTRU ACESTE MOTIV.
ÎN NUMELE LEGI.
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul S.M. împotriva deciziei nr. 129/A din 3 mai 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Modifică Decizia recurată în sensul că admite apelul declarat de pârât împotriva sentinţei civilă nr. 938/PI din 16 martie 2009 a Tribunalului Timiş, secţia civilă şi în consecinţă:
Schimbă în tot sentinţa şi constată încetarea de drept a măsurii de restrângere a dreptului pârâtului la liberă circulaţie pe teritoriul Germaniei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 martie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 2077/2011. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... | ICCJ. Decizia nr. 2033/2011. Civil. Strămutare. Revizuire -... → |
---|