ICCJ. Decizia nr. 2519/2011. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2519/2011
Dosar nr. 5062/94/2010
Şedinţa din camera de consiliu de la 17 martie 2011
Deliberând, în condiţiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra conflictului de competenţă de faţă;
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa la data de 10 februarie 2010, sub nr. 5674/212/2010, petenta P.L. România I.F.N. SA a solicitat anularea Procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AY nr. 1964502 din 28 decembrie 2009 emis de intimatul I.G.P.R. - Poliţia Municipiului Constanta.
Prin sentinţa civilă nr. 7713 din 24 martie 2010 a Judecătoriei Constanţa, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, raportat la prevederile art. 32 alin. (2) din OG nr. 2/2001 şi s-a declinat competenţa de soluţionare a plângerii în favoarea Judecătoriei Buftea.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 27 iulie 2010, sub nr. 5062/94/2010.
Prin sentinţa civilă nr. 4066 din 20 septembrie 2010 a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Buftea şi s-a declinat competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale în favoarea Judecătoriei Constanţa.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă teritorială cu Judecătoria Constanţa, iar în temeiul art. 21 şi art. 22 alin. (3) C. proc. civ., s-a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru regulatorul de competenţă.
S-a suspendat judecata cauzei până la stabilirea instanţei competente teritorial.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, legal învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între două judecătorii, care nu se găsesc în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel - în conformitate cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ. - stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, pentru considerentele ce succed:
Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AY nr. 1964502 din 28 decembrie 2009 emis I.G.P.R. - Poliţia Municipiului Constanta, contravenienta P.L. România I.F.N. SA a fost amendată cu suma de 6.000 lei, în baza art. 39 din OUG nr. 195/2002, întrucât nu a comunicat date referitoare la auto cu nr. de înmatriculare implicat într-un accident de circulaţie pe raza municipiului Constanţa.
Se apreciază că instanţa competentă teritorial să soluţioneze plângerea formulată împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei sus-menţionat este Judecătoria Constanţa şi nu Judecătoria Buftea, întrucât fapta sancţionată prin procesul verbal de contravenţie a fost constatată de I.G.P.R. - Poliţia Municipiului Constanţa.
În speţă, operează principiul de drept specialia generalibus derogant, fiind astfel prioritară regula de competenţă specială prevăzută de art. 118 din OUG nr. 195/2002 (judecătoria în a cărei rază teritorială a fost constatată fapta), faţă de norma generală instituită de art. 32 din OG nr. 2/2001 (judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită fapta).
Prin urmare, făcând aplicarea normei speciale în materie, cuprinsă în art. 118 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, act normativ în baza căruia a fost încheiat procesul verbal contestat, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, care reprezintă judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta.
PENTRU ACESTE MOTIV.
ÎN NUMELE LEGI.
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul P.L. România I.F.N. SA în contradictoriu cu intimatul Poliţia Municipiului Constanţa - în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 martie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 2676/2011. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2532/2011. Civil. Limitarea exercitării... → |
---|