ICCJ. Decizia nr. 2625/2011. Civil. Limitarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2625/2011
Dosar nr. 6084/105/2009
Şedinţa publică din 22 martie 2011
Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia civilă nr. 113 din 02 iunie 2010, a admis apelul formulat de reclamanta Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală de Paşapoarte împotriva sentinţei civile nr. 416 din 18 martie 2010 pronunţată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-pârât S.N. A schimbat, în parte, sentinţa, în sensul că a dispus restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie pe perioadă de 2 ani, pe teritoriul Spaniei, de la data pronunţării deciziei, fiind menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.
Tribunalul Prahova, prin sentinţa civilă nr. 416 din 18 martie 2010, a admis cererea formulată de reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte şi a dispus restrângerea exercitării dreptului pârâtului la libera circulaţie pe teritoriul Statului Spania, pe o perioadă de 2 ani (doi ani), începând cu data rămânerii definitive şi irevocabile a sentinţei, reţinând următoarele considerente:
Conform actelor existente la dosar, pârâtul a fost expulzat din Spania la data de 14 septembrie 2009, în baza Acordului de readmisie încheiat între România şi Spania, datorită săvârşirii infracţiunii de furt pe teritoriul acestui stat, având un comportament care afectează imaginea României.
Potrivit art. 38 din Legea nr. 248/2005, restrângerea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate a cetăţenilor români, poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 3 ani şi în cazul în care o persoană a fost returnată dintr-un stat, în baza unui acord de readmisie încheiat între România şi statul respectiv.
Pârâtul a plecat legal din ţară în Spania, însă ulterior a săvârşit pe teritoriul acestui stat infracţiuni de furt, fiind condamnat şi expulzat din Spania la 14 septembrie 2009, caz în care se impune restrângerea exercitării dreptului la libera circulaţie a pârâtului pe o perioadă de 2 ani, începând cu data rămânerii definitive şi irevocabile a sentinţei, datorită comportamentului acestuia care afectează imaginea României pe plan extern.
Curtea de Apel a reţinut că tribunalul, dispunând măsura de restrângere a exercitării dreptului la libera circulaţie a pârâtului pe teritoriul Statului Spania, începând cu data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii, a încălcat dispoziţiile art. 39 alin. (6) din Legea nr. 248/2005.
Din interpretarea textului mai sus menţionat rezultă faptul că, în condiţiile în care legea specială, respectiv Legea nr. 248/2005, privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, conţine o dispoziţie derogatorie de la dreptul comun, punerea în executare a măsurii restrângerii dreptului la libera circulaţie se poate efectua doar de la data pronunţării soluţiei primei instanţe, respectiv a deciziei pronunţate în apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul Ministerul Administraţiei şi Internelor – Direcţia Generală de Paşapoarte, solicitând modificarea în parte a deciziei civile, în sensul că perioada de 2 ani pentru care i-a fost restrâns dreptul la liberă circulaţie în Spania pârâtului să curgă de la data pronunţării sentinţei de fond, respectiv de la 18 martie 2010.
Înalta Curte urmează să admită recursul declarat de pârâtă şi să modifice Decizia, în parte, în sensul că se impune schimbarea în tot a sentinţei primei instanţe, şi constatarea încetării de drept a procedurii judiciare, în considerarea celor ce succed:
Potrivit art. II lit. c) din Legea nr. 206/2010 pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, la data intrării în vigoare a noii legi încetează de drept toate procedurile judiciare aflate în curs de desfăşurare şi pentru care nu există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, pentru instituirea unei măsuri de limitare a dreptului la liberă circulaţie în străinătate, în temeiul art. 38 lit. a) şi art. 39 alin. (1) din Legea nr. 247/2005.
Cum acţiunea ce face obiectul dosarului de faţă a fost promovată în temeiul art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, care reglementează restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza Acordului de readmisie încheiat între România şi acel stat, Înalta Curte urmează să facă aplicarea Legii nr. 206/2010 şi să dispună în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul Ministerul Administraţiei şi Internelor – Direcţia Generală de Paşapoarte împotriva deciziei nr. 113 din 02 iunie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Modifică Decizia în parte, schimbă în tot sentinţa nr. 416 din 18 martie 2010 a Tribunalului Prahova, secţia civilă, în sensul constatării de drept a încetării procedurii judiciare.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2635/2011. Civil. Fond funciar. Revizuire -... | ICCJ. Decizia nr. 2627/2011. Civil. Excepţie de... → |
|---|
