ICCJ. Decizia nr. 2955/2011. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 2955/2011
Dosar nr. 310/43/2010
Şedinţa publică de la 5 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 774 din 15 aprilie 2009, Tribunalul Harghita a admis acţiunea formulată de reclamanta SC I.S.T. SA Miercurea Ciuc împotriva pârâtului Oraşul Bălan, prin Primar şi, în consecinţă, a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 260.427,25 lei cu titlu de daune; s-a respins cererea reconvenţională formulată de pârât şi acesta din urmă a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut că vina neplăţii la termen a facturilor, a diminuării ritmului de lucru şi a nefinalizării lucrărilor în termenul convenit potrivit contractului încheiat între părţi, aparţine exclusiv pârâtului. Valoarea totală a pagubei se ridică la suma de 260.427,25 lei, aceasta avându-şi temeiul în dispoziţiile art. 1084 C. civ. şi în art. 14.2 din contract care prevede că, în situaţia în care achizitorul nu onorează facturile la scadenţă, executantul are dreptul „de a beneficia de reactualizarea sumei de plată la nivelul zilei de efectuare a plăţii”.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâtul, solicitând schimbarea în tot a acesteia în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantă şi admiterea acţiunii sale reconvenţionale.
Prin decizia nr. 64A din 12 octombrie 2009 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a fost anulat ca netimbrat apelul declarat, reţinându-se neîndeplinirea obligaţiilor impuse de Legea nr. 146/1997.
Prin decizia nr. 2004 din 1 iunie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizia instanţei de apel a fost casată, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe întrucât taxa judiciară de timbru a fost depusă la dosar.
În rejudecare, Curtea de Apel Târgu Mureş a apreciat că sentinţa atacată este lovită de nulitate, fiind dată de o instanţă necompetentă.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, procesele şi cererile privind actele autorităţilor contractante, acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante. În speţă, cauza a fost soluţionată ca un litigiu comercial cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privind competenţa materială a instanţei.
Ca urmare, prin decizia nr. 79A din 6 decembrie 2010 a Curţii de Apel Târgu Mureş a fost admis apelul declarat de Oraşul Bălan, a fost anulată sentinţa atacată şi cauza a fost trimisă spre rejudecare Tribunalului Harghita, ca instanţă de contencios administrativ.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal SC I.S.T. SA Miercurea Ciuc, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Târgu Mureş pentru competentă soluţionare.
În motivarea recursului se arată că instanţa de apel a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 105 alin. (2) C. proc. civ. raportat la art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.
Se precizează că Tribunalul Harghita are două secţii: civilă şi penală, iar în cadrul secţiei civile, aceleaşi complete soluţionează atât litigii comerciale cât şi de contencios administrativ, astfel că diferenţierea impusă de Curtea de Apel nu are sens. Prin sentinţa pronunţată de Tribunalul Harghita nu s-a cauzat nicio vătămare a intereselor pârâtului – intimat şi ca atare, soluţia potrivit căreia hotărârea este lovită de nulitate, nu poate fi primită în lipsa vătămării intereselor celui în favoarea căruia s-a invocat nulitatea.
Recurenta mai arată că, este adevărat că potrivit dispoziţiilor art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, litigiile privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţii publice se soluţionează în primă instanţă de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, dar în situaţia în care la Tribunalul Harghita nu există o astfel de secţie, atunci este firesc ca secţia civilă să soluţioneze cauze cum este cea din prezentul litigiu.
Faptul că se reţine în hotărârea atacată şi împrejurarea că Primăria oraşului Bălan a greşit printr-o eroare materială denumirea instituţiei şi a acceptat că Oraşul Bălan declarase apel nu este corect din punct de vedere juridic, întrucât soluţia trebuia să fie respingerea apelului ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală în cauză.
În concluzie, recurenta susţine că nu se poate deduce din niciun element că această cauză s-a judecat de un complet comercial şi nu de un complet de contencios, aşa cum nici din decizia pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş nu se poate deduce că aceasta s-a judecat în contencios sau în comercial.
În cauză, intimatul Oraşul Bălan a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Analizând recursul prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază recursul nefondat.
Critica privind faptul că Tribunalul Harghita are numai două secţii, respectiv civilă şi penală, iar diferenţierea impusă de Curtea de Apel nu are sens, nu poate fi primită pentru următoarele argumente:
În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 precum şi ale Legii nr. 554/2004 în ceea ce priveşte competenţa materială a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului de soluţionare în primă instanţă a litigiilor privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică. Aceste dispoziţii legale privind competenţa materială sunt de ordine publică.
Instanţa de apel a reţinut în mod corect faptul că Tribunalul Harghita a soluţionat cauza apreciind că este un litigiu comercial. De altfel, în practicalele încheierilor de şedinţă se reţine de fiecare dată: „Pe rol judecarea cauzei comerciale privind pe reclamanta SC I.S.T. SA Miercurea Ciuc ...” şi în practicaua sentinţei civile nr. 774 din 15 aprilie 2009 se reţine de asemenea: „Pe rol pronunţarea sentinţei în cauza formulată de reclamanta SC I.S.T. SA Miercurea Ciuc, în contradictoriu cu pârâtul Oraşul Bălan, având ca obiect pretenţii comerciale”.
Ceea ce este relevant în speţă este aspectul că litigiul a fost soluţionat ca un litigiu comercial, ignorându-se natura acestuia în sensul de a fi analizat prin prisma legii contenciosului administrativ.
În ceea ce priveşte excepţiei lipsei capacităţii procesuale active, această problemă a fost soluţionată prin decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, excepţia fiind respinsă. S-a reţinut în mod corect de către instanţa de apel faptul că această chestiune fiind soluţionată irevocabil de instanţa de casare, ea nu mai poate fi pusă în discuţie cu ocazia rejudecării.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că în mod corect s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Harghita, ca instanţă de contencios administrativ.
Pe cale de consecinţă, potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC I.S.T. SA Miercurea Ciuc împotriva deciziei nr. 79/A din 06 decembrie 2010 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2948/2011. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2958/2011. Civil. Obligatia de a face. Recurs → |
|---|
