ICCJ. Decizia nr. 3075/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3075/2011
Dosar nr. 6307/1/2010
Şedinţa publică din 1 aprilie 2011
Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele.
Prin sentinţa nr. 188 din 07 martie 2005, Tribunalul Vâlcea, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei formulată de reclamanţii M.A. şi M.E. în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Prin Decizia civilă nr. 656/R din 16 mai 2005, Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis recursul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei de declinare, pe care a modificat-o în sensul că a respins excepţia de necompetenţă teritorială şi a trimis cauza la Tribunalul Vâlcea în vederea continuării judecăţii.
Reînvestit cu judecarea pricinii, Tribunalul Vâlcea, secţia civilă, a pronunţat sentinţa nr. 247 din 27 aprilie 2006, prin care a dispus următoarele:
A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice.
A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâta SC V. SA cu privire la suprafaţa de teren de 136,16 mp.
A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de aceeaşi pârâtă în privinţa restituirii în natură a construcţiei cu terenul aferent în suprafaţă de 65,69 mp.
A admis contestaţia formulată de reclamanţii M.A. şi M.E. în contradictoriu cu pârâţii SC V. SA, A.V.A.S. şi Ministerul Finanţelor Publice, iar în consecinţă:
A anulat Decizia nr. 238 din 16 noiembrie 2004, emisă de pârâta A.V.A.S., pe care a obligat-o să emită o decizie privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în favoarea reclamanţilor, cu privire la imobilul construcţie şi teren aferent de 65,69 mp, situat în Băile Olăneşti, în condiţiile art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001.
A obligat-o pe pârâta SC V. SA să emită decizie privind restituirea în natură pentru diferenţa de teren în suprafaţă de 136,16 mp.
A obligat, în solidar, pe pârâtele A.V.A.S. şi SC V. SA la plata sumei de 6.000.000 lei cheltuieli de judecată către reclamanţi.
Prin Decizia civilă nr. 170/A din 20 septembrie 2006, Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins apelurile declarate de reclamanţi şi pârâtele A.V.A.S. şi SC V. SA împotriva sentinţei susmenţionate.
Decizia curţii de apel a fost atacată cu recurs de către reclamanţi şi pârâtele A.V.A.S. şi SC V. SA.
Prin Decizia nr. 3545 din 03 mai 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a admis recursurile şi a casat Decizia recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
În rejudecare, pricina a fost soluţionată de Curtea de Apel Piteşti prin Decizia civilă nr. 118/A din 29 mai 2008.
Conform acestei decizii, s-a admis apelul reclamanţilor şi s-a schimbat în parte sentinţa tribunalului, în sensul obligării pârâtei SC R.SA (fostă V.) să restituie în natură construcţia şi terenul pe care aceasta este amplasată, în suprafaţă de 65,69 mp; s-a admis apelul pârâtei A.V.A.S. şi s-a respins acţiunea faţă de această pârâtă, constatându-se că nu mai are calitate procesuală pasivă; s-a respins, ca nefondat, apelul pârâtei SC R. SA (fostă V.), cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată către reclamanţi.
Decizia susmenţionată a fost atacată cu recurs de către pârâta SC R. SA, în prezent SC R. SRL.
Prin Decizia nr. 6328 din 04 iunie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a admis recursul şi a casat în parte Decizia recurată, sens în care a respins apelul pârâtei A.V.A.S. şi a trimis cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea apelului declarat de pârâta SC V. SA, continuat de SC R. SA, în prezent SC R. SRL, cu menţinerea celorlalte dispoziţii ale deciziei.
In rejudecare, ţinând seama de limitele decimei de casare, Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, a pronunţat Decizia civilă nr. 75/A din 21 mai 2010, prin care a respins, ca nefondat, apelul pârâtei SC R. SA, în prezent SC R. SRL - succesor al SC V. SA.
Împotriva acestei din urmă decizii a curţii de apel a declarat recurs pârâta SC R. SRL.
Intimaţii-reclamanţi au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin petiţia înregistrată la dosar la data de 12 ianuarie 2011 (fila 20 dosar), recurenta-pârâtă, prin reprezentant legal, a arătat că înţelege să renunţe la judecata recursului, întrucât a executat sentinţa primei instanţe, rămasă definitivă prin Decizia recurată, sens în care a emis decizie de restituire în natură.
Faţă de poziţia procesuală a recurentei, Înalta Curte reţine următoarele:
Procesul civil este guvernat de principiul disponibilităţii, în conţinutul căruia intră şi dreptul părţilor de a face acte procedurale de dispoziţie, care sunt acte de voinţă ale părţilor cu privire la drepturile subiective deduse judecăţii sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaşte ori stabili aceste drepturi.
Prin urmare, renunţarea la judecata unei căi de atac reprezintă un act procedural de dispoziţie permis părţilor în procesul civil.
Aşa fiind, având în vedere poziţia exprimată de recurentă cu privire la calea de atac pe care a exercitat-o, Înalta Curte urmează ca în aplicarea principiului disponibilităţii să ia act de renunţarea recurentei la judecata recursului.
Văzând cererea intimaţilor-reclamanţi de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs, formulată prin întâmpinare, precum şi dispoziţiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va obliga la cheltuieli de judecată pe recurenta-pârâtă întrucât, prin renunţarea la judecata recursului, aceasta a achiesat la hotărârea atacată şi deci, a căzut în pretenţii faţă de intimaţii-reclamanţi. Cheltuielile de judecată efectuate de intimaţii-reclamanţi în această fază procesuală se ridică la suma de 1.600 lei şi se compun din 1.500 lei onorariu de avocat şi 100 lei cheltuieli de xerocopiere, conform contractului de asistenţă juridică nr. 275253 din 04 februarie 2009 (fila 27 dosar).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de renunţarea recurentei-pârâte SC R. SRL la judecata recursului pe care l-a declarat împotriva deciziei civile nr. 75/A din 21 mai 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă pe recurenta-pârâtă SC R. SRL la plata sumei de 1.600 lei cheltuieli de judecată către intimaţii-reclamanţi M.A. şi M.E.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 01 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3032/2011. Civil. Recalculare pensie.... | ICCJ. Decizia nr. 3021/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
