ICCJ. Decizia nr. 3160/2011. Civil. Excludere asociat. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3160/2011
Dosar nr. 3655/86/2010
Şedinţa publică din 18 octombrie 2011
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta P.L. – în calitate de asociat şi administrator la SC L. SRL - Breaza a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună excluderea asociatului, respectiv a pârâtului P.V., din societatea SC L. SRL - Breaza.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin încheierea nr. 5095 din 01 octombrie 2008 a Tribunalului Suceava a fost înregistrată societatea SC L. SRL - Breaza, calitatea de asociaţi având ea şi soţul său, respectiv pârâtul P.V., ea deţinând şi funcţia de administrator.
Astfel, de la înfiinţarea societăţii împreună cu soţul său au desfăşurat activităţile înscrise în actul constitutiv, că datorită posibilităţilor materiale reduse, ea a plecat în străinătate, perioadă în care relaţiile dintre părţi s-au deteriorat, fapt ce a dus la promovarea acţiunii de divorţ.
Reclamanta a mai arătat că pârâtul, folosindu-se de faptul că ea a fost plecată, a folosit veniturile societăţii în interes personal, că a dispărut încrederea reciprocă şi că, urmare a consumului excesiv de alcool, atitudinea pârâtului este de distrugere a societăţii şi nu de dezvoltare a ei.
A mai precizat că a încercat convocarea unei adunări generale a asociaţilor, prin care să se hotărască suspendarea activităţii societăţii pe o perioadă de timp, lucru care nu a fost posibil deoarece pârâtul a refuzat să adopte această soluţie.
În drept reclamanta a invocat art. 221 din Legea nr. 31/1990.
Tribunalul Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 5503 din 13 decembrie 2010, a respins cererea, ca nefondată, reţinând următoarele:
Potrivit art. 222 din Legea nr. 31/1990: „Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:
a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie ori contravine dispoziţiilor art. 80 şi art. 82;
d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
Dispoziţiile acestui articol se aplică şi comanditaţilor în societatea în comandită pe acţiuni”.
Tribunalul a apreciat că niciuna din aceste împrejurări care pot atrage excluderea unui asociat nu au fost dovedite de reclamantă şi că dispoziţiile art. 221 din Legea nr. 31/1990, invocate de reclamantă, nu au legătură cu excluderea unui asociat.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În susţinerea apelului, recurenta a reiterat aspectele din cererea introductivă de instanţă.
Analizând apelul, după administrarea probelor solicitate de reclamantă, respectiv examinarea înscrisurilor depuse şi audierea martorilor, Curtea a constatat că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Temeiurile de drept invocate de reclamantă, respectiv dispoziţiile art. 222 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 31/1990, raportate la situaţia de fapt prezentată de reclamantă, nu sunt în măsură să ducă la admiterea apelului cu consecinţa schimbării soluţiei pronunţate de instanţa de fond.
În acest sens, este susceptibil de excluderea din societate, conform dispoziţiilor art. 222 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990, asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie ori contravine dispoziţiilor art. 80 şi art. 82 din lege.
Aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţă (vezi Curtea Supremă de Justiţie, decizia nr. 3871/2003, decizia nr. 1352/2002), cazurile de excludere din societate, reglementate de dispoziţiile art. 222 din Legea nr. 31/190, sunt de strictă interpretare, neputând fi admise a fi interpretate prin extindere la alte împrejurări ce fac imposibilă continuarea activităţii persoanei juridice.
În speţă nu este aplicabil cazul de excludere prevăzut la art. 222 lit. c) din Legea nr. 31/1990, întrucât pârâtul nu are calitatea de asociat administrator, iar reclamanta nu a probat că a întreprins demersuri în vederea acordării eventualelor beneficii obţinute de pârât în urma asigurării funcţionării SC L. SRL.
De asemenea, art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990, sancţionează cu excluderea din societate pe asociatul administrator ce comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora, însă pârâtul P.V. nu are calitatea de administrator, aşa cum reiese din actul constitutiv al SC L. SRL (vezi filele 8-12 dosar) şi din încheierea nr. 5095 din 01 octombrie 2008 dată de judecătorul delegat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului - Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava (fila 6 dosar fond), astfel că acestuia nu îi sunt aplicabile aceste dispoziţii.
De altfel, reclamanta P.L. şi P.V. sunt foşti soţi, iar neînţelegerile dintre aceştia pot constitui motiv de dizolvare a societăţii, conform dispoziţiilor art. 227 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990, legiuitorul nelăsând o cale de alegere la îndemâna asociatului, între a opta pentru excluderea din societate şi dizolvarea societăţii, prevăzând expres motivele ce pot duce la excluderea din societate, cât şi pe cele de dizolvare.
În raport de aceste considerente, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 24 din 11 martie 2011, a respins ca nefondat apelul reclamantei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în cadrul termenului legal reclamanta P.L., prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurată şi pe fondul cauzei admiterea acţiunii.
Prin criticile formulate recurenta a susţinut că instanţa de apel în mod greşit a respins apelul, motivând că dispoziţiile art. 222 lit. c) nu sunt aplicabile, prevederile acestui articol fiind aplicabile asociatului şi nu asociatului administrator.
În continuare, recurenta a susţinut că instanţa de apel în mod greşit nu a analizat probatoriul administrat în cauză, respectiv nu s-a pronunţat asupra probei cu interogatoriul pârâtului , fără a se face aplicarea art. 225 C. proc. civ. De asemenea, instanţa greşit a interpretat acordarea eventualelor beneficii şi situaţia legată de plecarea sa în străinătate.
În concluzie, solicită să se ia în considerare şi atitudinea dezinteresată a pârâtului, care nu a formulat întâmpinare în cauză.
Înalta Curte, analizând criticile formulate în raport de limitele conferite de art. 304 C. proc. civ., constată că recursul este nefondat.
Prealabil examinării criticilor invocate, Înalta Curte reaminteşte că recursul este cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată pentru motivele prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ. Prin prisma acestei precizări, se constată că recurenta a invocat critici, care nu au fost încadrate în motive de nelegalitate, astfel încât Înalta Curte urmează a analiza critica privind aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 222 lit. c) din Legea nr. 31/1990, care se poate circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În ceea ce priveşte criticile recurentei referitoare la interpretarea corectă a probelor existente la dosarul cauzei, acestea nu pot face obiect al controlului de legalitate de către instanţa de recurs.
În ceea ce priveşte critica recurentei privind aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 222 din Legea nr. 31/1990, Înalta Curte constată că reţinerile instanţei de apel sunt corecte, în sensul că aceste dispoziţii sunt de strictă interpretare, neputând fi admise a fi interpretate prin extindere la alte împrejurări ce fac imposibilă continuarea activităţii persoanei juridice.
Astfel, în speţă nu este aplicabil cazul de excludere prevăzut la art. 222 lit. c) din Legea nr. 31/1990, întrucât textul de lege instituie această sancţiune în privinţa asociatului – administrator cu răspundere nelimitată, iar în lipsa unei dispoziţii exprese stipulate în actul constitutiv nu se poate dispune excluderea din societatea cu răspundere nelimitată a asociatului neadministrator.
În raport de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta P.(P)L. împotriva deciziei nr. 24 din 11 martie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3159/2011. Civil. Actiune în daune... | ICCJ. Decizia nr. 3161/2011. Civil. Reziliere contract. Recurs → |
|---|
