ICCJ. Decizia nr. 3193/2011. Civil. Excludere asociat. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3193/2011
Dosar nr. 615/95/2010
Şedinţa publică de la 19 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul S.A., a chemat în judecată pe pârâţii SC P.F.P. SRL şi I.G., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună excluderea pârâtului I.G. din societate a SC P.F.P. SRL Motru, societate urmând a-şi continua activitatea sub forma societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, urmând a se stabili şi cui revin părţile sociale.
Tribunalul Gorj, secţia comercială, a admis acţiunea şi în baza art. 222 alin. (1) lit. a), raportat la art. 223 din Legea nr. 31/1990 a dispus excluderea din societate a asociatului I.G., urmând ca societatea să-şi continue activitatea ca S.R.L. cu asociat unic, în persoana reclamantului S.A., cu o participare la beneficii/pierderi de 100 %, a dispus restituirea cotei de participare la capitalul social al societăţii pârâte, în cuantum de 100 Ron şi comunicarea sentinţei Registrului Comerţului.
Împotriva acestei decizii, pârâtul I.G. a declarat apel, care a fost respins ca tardiv formulat de către Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin decizia nr. 32/2011 din 8 martie 2011.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut că mandatarul avocat al pârâtului a solicitat la data de 25 noiembrie 2010, studierea dosarului şi eliberarea unei copii de pe sentinţa nr. 68 din 31 martie 2010, aceasta fiind considerată ca dată la care partea a luat cunoştinţă, prin mandatarul său, de hotărârea instanţei de fond, dată de la care s-a depăşit termenul de 15 zile prevăzut de art. 384 alin. (1) C. proc. civ., pentru declararea apelului.
Pârâtul a formulat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând în temeiul art. 304 pct. 5 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, învederând că sentinţa instanţei de fond a fost comunicată la o adresă care nu constituie domiciliul său, anexând cererii de recurs, înscrisuri privind dovada angajării sale în Italia şi extrase de cont, neavând cunoştinţă de acţiunea formulată în cauză.
Recurentul – pârât S.A. şi intimata – pârâtă SC P.F.P. SRL Motru au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului întrucât criticile din recurs vizează simple nemulţumiri, care nu au suport probator fiind străine pricinii şi nu se circumscriu dispoziţiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ. raportat la art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Recursul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Art. 304 pct. 5 C. proc. civ. prevede că hotărârea atacată poate fi casată, când prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin.(2) C. proc. civ.
Art. 105 alin. (2) C. proc. civ. reprezintă dreptul comun în materia nulităţii actelor de procedură şi temeiul corectării oricăror neregularităţi procedurale săvârşite de instanţă, context în care urmează a fi analizate actele procedurale avute în vedere de instanţa de apel în soluţionarea apelului, pe excepţia tardivităţii. Pornind de la stabilirea datei de la care începe să curgă termenul, pentru care regula generală este aceea a curgerii termenului de la momentul comunicării actului de procedură, data comunicării unui act de procedură este cea înscrisă în cuprinsul dovezii de comunicare.
În primul ciclu procesual reclamantul a indicat, prin cererea de chemare în judecată, un domiciliu al pârâtului, care s-a dovedit a nu fi real, aşa cum a constatat instanţa de apel în analiza actului procedural de comunicare a sentinţei instanţei de fond, aceasta reţinând corect că afişarea hotărârii instanţei de fond la o altă adresă a părţii nu este legală, deoarece nu face dovada comunicării sentinţei judecătoreşti.
Pe aceeaşi argumentaţie, cum că prin comunicare se urmăreşte aducerea la cunoştinţa părţii a actului procedural, instanţa de apel a reţinut, totodată, că actul de procedură se poate comunica nu doar prin agent, ci şi direct părţii prezente la sediul instanţei, personal sau prin mandatar, şi cum, în cauză, mandatarul pârâtului a cerut la 25 noiembrie 2011 studierea dosarului şi eliberarea unei copii a sentinţei, s-a considerat că de la acea dată trebuie calculat şi termenul de apel.
Or, dacă în analiza comunicării sentinţei instanţei de fond la o adresă care nu reprezenta domiciliul pârâtului la data îndeplinirii actului procedural, instanţa a apreciat corect, în conformitate cu dispoziţiile art. 100 şi art. 102 alin. (1) C. proc. civ., în analiza comunicării hotărârii mandatarului pârâtului, instanţa de apel a greşit.
Pe de o parte, împuternicirea avocatului G.N. nu este semnată de client, în condiţiile în care nu este trecut contractul de asistenţă juridică, în timpul procesului partea nefiind reprezentată de acest avocat, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 67 şi următoarele C. proc. civ., pentru a reţine calitatea de mandatar, iar pe de altă parte, cererea avocatei de a i se comunica copia sentinţei nu putea să atragă curgerea termenului de la data cererii, prin excepţie, potrivit art. 102 alin. (2) C. proc. civ., acest text de lege fiind aplicabil numai în situaţia în care se cere de către parte comunicarea hotărârii celeilalte părţi, prezumându-se că cea dintâi o cunoaşte de la acea dată.
Cum, în speţă, sentinţa instanţei de fond nu i-a fost comunicată pârâtului nici personal, nici prin mandatar, faţă de actele dosarului, greşit instanţa de apel a apreciat că termenul de apel a început să curgă împotriva părţii de la data cererii prin care s-a solicitat comunicarea unei copii de pe hotărârea în cauză.
În consecinţă, constatându-se că instanţa de apel a soluţionat greşit cauza pe excepţia tardivităţii apelului, fără a cerceta fondul, în temeiul art. 312 alin. (2), (3) şi (5) C. proc. civ. raportat la art. 304 (pct. 5) C. proc. civ. se va admite recursul, se va casa hotărârea atacată, urmând a fi trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul I.G. împotriva deciziei nr. 32/2011 din 8 martie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3190/2011. Civil. Actiune în daune... | ICCJ. Decizia nr. 3215/2011. Civil. Actiune în daune... → |
|---|
