ICCJ. Decizia nr. 3371/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3371/2011
Dosar nr.27014/212/2008
Şedinţa din camera de consiliu de la 11 aprilie 2011
Examinând conflictul de competenţă, a reţinut următoarele:
Judecătoria Constanţa, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 2301 din 29 ianuarie 2010, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Constanţa, excepţie ridicată în procesul privind pe creditoarea SC V. România SA, cu sediul ales în municipiul Constanţa şi debitorul U.S. domiciliat în municipiul Bucureşti, sector nr. 5, şi pe cale de consecinţă: a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 C. proc. civ., cererea se face la instanţa domiciliului pârâtului, iar art. 10 C. proc. civ. prevede că în afară de instanţa domiciliului pârâtului, mai sunt competente următoarele instanţe: 1. în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract, instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiunii; 4. în cererile privitoare la obligaţii comerciale, instanţa locului unde obligaţia a luat naştere sau aceea a locului plăţii.
Potrivit art. 59 C. com. - orice obligaţiune comercială trebuie să fie executată în locul arătat prin contract, sau în locul care ar rezulta din natura operaţiunii, ori din întreţinerea părţilor contractante.
Nici în convenţia încheiată între părţi şi nici pe facturile emise către debitor nu este făcută nici o menţiune expresă cu privire la banca şi contul în care ar urma să fie efectuată plata şi, cu atât mai mult, nu este specificat un cont existent la o bancă din Constanţa.
În raport cu aspectele arătate, se reţine că sediul social al creditoarei este în municipiul Bucureşti iar conform atributelor sale de identificare, are conturile deschise în aceeaşi localitate de sediu.
La rândul său, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, şi pe cale de consecinţă: a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe creditoarea SC V. România" SA, cu sediul ales în Constanţa, Judeţul Constanţa – la avocat F.O., în contradictoriu cu debitorul U.S., cu domiciliu cunoscut în Bucureşti, sector 5, citat prin afişare la uşa instanţei, în favoarea Judecătoriei Constanţa. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia, după rămânerea irevocabilă a prezentei sentinţe.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 5 C. proc. civ. „cererea se face la instanţa de domiciliu a pârâtului. Dacă pârâtul are domiciliu în străinătate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanţa reşedinţei sale din ţară, iar dacă nu are nici reşedinţă cunoscută, la instanţa domiciliului sau reşedinţei reclamantului.
Coroborând dovada de îndeplinire a procedurii de citare existentă la fila nr. 18 a dosarului cu relaţiile primite din partea Consiliului Judeţean Constanţa – Direcţia Publică Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Constanţa – Serviciul Judeţean de Evidenţă a Persoanei, instanţa consideră că la data introducerii cererii, domiciliul şi reşedinţa pârâtului erau necunoscute.
În atare condiţii, faţă de alegerea de domiciliu efectuată de reclamantă (art. 93 C. proc. civ.) în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Constanţa, a fost sesizată această din urmă instanţă.
Competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Sectorului nr. 5 Bucureşti pentru cele ce preced.
Cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei de către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti se reţin următoarele:
Conform dispoziţiilor de procedură din dreptul intern art. 5 C. proc. civ., cererea se face la instanţa domiciliului pârâtului şi art. 10 C. proc. civ., în afară de instanţa domiciliului pârâtului şi art. 10 C. proc. civ.; în afară de instanţa domiciliului pârâtului, mai sunt competente următoarele instanţe: 1. în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluţionarea sau rezilierea unui contract, instanţa locului prevăzut în contract, pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiunii; 4. în cererile privitoare la obligaţii comerciale, instanţa locului unde obligaţia a luat naştere sau aceea a locului plăţii.
Potrivit art. 59 C. com., orice obligaţiune comercială trebuie să fie executată în locul arătat prin contract, sau în locul care ar rezulta din natura operaţiunii, ori din întreţinerea părţilor contractante.
Nici în convenţia încheiată între părţi şi nici pe facturile emise către debitor nu este făcută vreo menţiune expresă cu privire la banca şi contul în care ar urma să fie efectuată plata şi, cu atât mai mult, nu este specificat un cont existent la o bancă din Constanţa.
În raport de aceste aspecte se reţine că sediul social al creditoarei SC V. România SA este în municipiul Bucureşti, iar conform atributelor sale de identificare, are conturile deschise în aceeaşi localitate de sediu.
Faţă de cele reţinute, se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3410/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3333/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
