ICCJ. Decizia nr. 3463/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3463/2011
Dosar nr. 5732/121/2009
Şedinţa publică din 14 aprilie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 11 aprilie 2008 reclamantul P.G. în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Galaţi prin Primar şi A.N.R.P. a solicitat Tribunalului Galaţi ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate nulitatea dispoziţiei din 28 ianuarie 2005, pentru lipsa elementelor de identificare a imobilului situat în Galaţi, strada C. şi să fie obligaţi la emiterea unei noi dispoziţii care să respecte prevederile Legii nr. 10/2001 ori prin atribuirea de teren în echivalent, în natură sau echivalent bănesc corect stabilită.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că secretariatul Fondului Proprietatea i-a restituit dispoziţia din 28 ianuarie 2005 întrucât aceasta este incompletă, deoarece nu cuprinde descrierea imobilului şi suprafaţa de teren pentru care s-au acordat despăgubirile.
Într-un prim ciclu procesual, prin sentinţa civilă nr. 86 din 15 ianuarie 2009 pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia civilă, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul P.G. în contradictoriu cu Primăria Municipiului Galaţi, s-a anulat dispoziţia din 28 ianuarie 2005 emisă de Primarul Municipiului Galaţi şi în consecinţă: s-a constatat dreptul reclamantului de a beneficia de măsuri reparatorii constând în compensare cu teren disponibil la data executării hotărârii din domeniul public sau privat al Municipiului Galaţi iar în caz de imposibilitate de executare, dreptul de a beneficia de despăgubiri conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Prin Decizia civilă nr. 213 din 18 iunie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă, a fost admis apelul declarat de pârâta Primăria Municipiului Galaţi a desfiinţat sentinţa civilă nr. 86 din 15 ianuarie 2009 pronunţată de Tribunalul Galaţi, cauza fiind trimisă spre rejudecare la prima instanţă, întrucât hotărârea atacată nu cuprinde motivele care au stat la baza pronunţării soluţiei, cuprinzând unele referiri la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În rejudecare, la termenul din 9 noiembrie 2009 instanţa din oficiu a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului. A.N.R.P., iar pârâta Primăria Municipiului Galaţi a invocat excepţia tardivităţii contestaţiei formulate de reclamant.
Prin sentinţa civilă nr. 1703 din 9 noiembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia civilă, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A.N.R.P. şi a admis excepţia tardivităţii contestaţiei formulate de reclamantul P.G. şi în consecinţă: a respins contestaţia formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Galaţi ca tardiv formulată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă, a reţinut, în esenţă, că dispoziţia contestată a fost comunicată reclamantului la 2 martie 2005 iar prin adresa din 17 octombrie 2005 Primăria Municipiului Galaţi i-a comunicat faptul că potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 247/2005 - Titlul VII notificarea depusă de acesta împreună cu dispoziţia din 28 ianuarie 2005 au fost predate Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor cu procesul-verbal din 16 septembrie 2005.
Adresa a fost primită şi semnată personal de reclamant la data de 10 august 2007.
În raport de data promovării prezentei acţiuni, 10 aprilie 2008, cu data comunicării dispoziţiei, 2 martie 2005 şi cu termenul de 30 de zile de la comunicarea dispoziţiei potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, prima instanţă a constatat tardivitatea formulării prezentei cereri.
Întrucât pârâta A.N.R.P., potrivit art. 131 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 are atribuţii de acordare a despăgubirilor după soluţionarea contestaţiilor, prima instanţă a reţinut că această pârâtă nu are calitate procesuală pasivă în cauza de faţă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul P.G. deoarece prima instanţă în mod greşit a respins acţiunea ca tardiv formulată întrucât nu rezultă că termenul de 30 de zile se referă şi la dispoziţia motivată de soluţionare a cererii.
Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, prin Decizia nr. 153 A din 20 mai 2010 a respins apelul formulat de reclamant, întrucât termenul de 30 de zile prevăzut de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 pentru formularea contestaţiei a fost cu mult depăşit.
Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs reclamantul P.G. reiterând acelaşi motiv ca şi în apel respectiv, dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 fac referire la Decizia sau dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură.
Or, în speţă, în cererea de restituire în natură, a fost admisă însă datorită lipsurilor deciziei, aceasta nu a putut fi pusă în executare.
Examinând Decizia atacată prin prisma criticilor formulate ce pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză va fi respins pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Legea nr. 10/2001 instituie o acţiune în justiţie cu caracter subsidiar care poate fi exercitată numai după epuizarea procedurii administrative, cea prevăzută de art. 26 alin. (3) (în forma iniţială art. 24) din Legea nr. 10/2001.
Deşi legea omite să prevadă expres, se admite, mutatis mutandis, că acţiunea în justiţie este deschisă şi atunci când Decizia sau dispoziţia atacată a fost admisă dar cuprinde unele lacune, cum este cazul în speţă.
În toate cazurile, termenul în care poate fi formulată contestaţia este de 30 de zile de la comunicarea dispoziţiei/deciziei.
Or, în cauză, ambele instanţe în mod corect au stabilit că, prezenta acţiune a fost cu mult formulată peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege.
Pe de altă parte, reclamantul nu a solicitat repunerea în termen, considerând astfel că au fost îndeplinite cerinţele art. 103 C. proc. civ.
Aşa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul P.G. împotriva deciziei civile nr. 153 A din 20 mai 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 aprilie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 3464/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3462/2011. Civil/. Legea 10/2001. Recurs → |
---|