ICCJ. Decizia nr. 3595/2011. Civil. Desene şi modele industriale. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.3595/2011
Dosar nr. 20721/3/2007
Şedinţa publică din 3 mai 2011
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, constată următoarele:
1. Instanţa de fond.
Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 443 din 4 martie 2008 a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul SC T. SRL împotriva pârâţilor SC D.F. SRL şi O.S.I.M. prin care s-a solicitat anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial intitulat „P.", înregistrat la 28 iunie 2005 în beneficiul pârâtei SC D.F. SRL.
În motivarea respingerii cererii, Tribunalul a reţinut următoarele:
Reclamanta şi-a justificat cererea pe împrejurarea că modelul industrial, a cărui protecţie a fost solicitată de pârâtă, nu îndeplineşte şi nu îndeplinea nici la data solicitării (28 iunie 2005) condiţia noutăţii, cu atât mai mult cu cât solicitantul protecţiei nu este autorul modelului industrial. Reclamanta a susţinut, potrivit înscrisurilor prezentate că tăvile lanterne metalice, din cadrul modelului, sunt importate din anul 2003 de SC M.E.E. SRL de la producătorul olandez E.T.A., în vederea comercializării. Ca urmare, aflându-se în comerţ, ele au fost livrate în mod legal de distribuitorul român şi pârâtei SC D.F. SRL.
În drept, acţiunea a fost motivată pe dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 129/1992.
Reclamanta a pretins că titlul de proprietate a fost eliberat în condiţiile art. 5 din Lege, pe baza prezumţiei că pârâta este autoarea modelului până la proba contrară şi a mai susţinut că modelul nu îndeplineşte condiţia noutăţii prevăzută de art. 4 din Lege.
La 18 septembrie 2007 reclamanta a formulat precizări la acţiune în sensul că anularea certificatului de înregistrare mai este solicitată şi pentru lipsa de noutate, conform art. 9 alin. (2) coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 129/1992, susţinând că nu este vorba de un model industrial, definit de lege, ci de un produs care nu ar trebuie să se bucure de protecţie legală. Produsul nu este creaţia pârâtei, ci este opera coacerii într-o tavă lanternă (metalică) importată, cum s-a precizat.
Pârâta pe fondul cauzei s-a apărat invocând procedurile, numeroase de verificare, pe care le-a parcurs la O.S.I.M. şi în temeiul cărora terţii au posibilitatea să se opună la înregistrare în termenul prevăzut de lege, dar reclamanta nu şi-a manifestat nici un interes sub acest aspect. S-a mai invocat că nu s-a dovedit nici o identitate între modelul invocat de reclamantă şi modelul protejat în beneficiul pârâtei.
O.S.I.M. a susţinut că în cauză s-au respectat toate etapele de acordare a înregistrării şi s-a verificat îndeplinirea condiţiilor inclusiv cea a noutăţii, observându-se Regula 26 lit. g) alin. (1) şi (2) din HG nr. 1173/2003 pentru acest model nedepunându-se opoziţii. S-a mai susţinut că la dosarul modelului există o declaraţie solemnă a autorului modelului, P.M., cu caracter de noutate faţă de cererile similare în ţară şi străinătate, această autoare făcând o declaraţie de cesiune prin care a cesionat societăţii SC D.F. SRL dreptul de a i se elibera certificatul de înregistrare şi drepturile ce decurg din acesta.
Tribunalul a reţinut că între cele două elemente aflate în comparaţie nu există identitate.
S-a apreciat că în cauză condiţia noutăţii este îndeplinită, aşa cum este prevăzută de art. 9 din Legea nr. 129/1992, ea raportându-se la produsul ce intră în aceeaşi categorie.
S-a mai constatat că reclamanta nu a dovedit că anterior cererii de depozit, cu privire la aspectul exterior al produsului protejat, au fost făcute publice înscrisurile care susţin lipsa caracterului distinctiv şi deci de noutate.
Înscrisurile nu conţin caracterul grafic care prin comparare cu modelul în discuţie să conducă la concluzia că există identitate între cele două modele şi nici nu cuprind date care să poziţioneze în timp comercializarea produsului ce conţine un model identic cu cel al pârâtei.
S-a mai reţinut că înscrisurile prezentate nu îndeplinesc condiţia publicităţii, fiind înscrisuri private.
2. Instanţa de apel.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 47A din 11 februarie 2010 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea de Apel a reţinut în esenţă următoarele:
Două au fost considerentele pentru care reclamanta-apelantă a solicitat anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial intitulat „P.", eliberat pârâtei SC D.F. SRL, respectiv: acela că pârâta nu este autoarea modelului industrial înregistrat şi acela că modelul respectiv nu îndeplinea condiţia noutăţii.
Cele două motive de nulitate astfel susţinute au fost legate de existenţa „tăvilor lanternă" care, potrivit afirmaţiilor reclamantei, determinau prin ele însele forma modelului „P." înregistrat, prin coacerea aluatului în acestea, iar aceste tăvi fuseseră comercializate pe piaţa românească cu aproximativ 2 ani înainte de data înregistrării modelului industrial a cărui anulare se cere.
Din perspectiva calităţii de autor al modelului industrial înregistrat, s-a constatat că în favoarea pârâtei operează prezumţia relativă instituită prin art. 3 din Legea nr. 129/1992 republicată (fost art. 5 în numerotarea anterioară republicării legii), prezumţie pentru a cărei răsturnare reclamantei îi revenea, în litigiul pendinte, sarcina probei, potrivit art. 1169 C. civ.
S-a observat însă că probatoriul administrat în speţă nu este apt să conducă la răsturnarea prezumţiei legale menţionate.
După cum reiese din raportul de expertiză întocmit de expertul desemnat în apel, din rapoartele întocmite de experţii consilieri încuviinţaţi apelantei şi intimate, dar şi din planşele fotografice pe care apelanta însăşi le-a depus, s-a constatat că pâinea rezultată în urma coacerii în „tava lanternă" are o formă cilindrică alungită, pe care se regăsesc striaţiuni paralele circulare determinate de denivelările de pe suprafaţa interioară a tăvii, denivelări care au o funcţie tehnică impusă.
Reprezentarea grafică a modelul industrial „P," înregistrat de pârâtă nu relevă o astfel de formă (cilindrică), conform înscrisului din dosarul primei instanţe, şi, mai mult decât atât, descrierea modelului industrial în cererea prin care pârâta solicita înregistrarea acestuia este în sensul că „modelul industrial reprezintă o vedere de sus a unei pâini rumenite, aurie, de forma tăvii alungite. Pe partea superioară a acesteia sunt prezentate striaţiuni regulate, paralele, determinate de crestături decorative efectuate de-a latul pâinii. Aceste crestături sunt de mică amplitudine şi relativ dese, având grosimea aproximativă a unei felii de pâine".
Instanţa de apel a reţinut în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/1992, că noţiunea de autor al unui model industrial desemnează persoana sau grupul de persoane care a creat modelul respectiv, cât şi împrejurarea că în favoarea persoanei care a solicitat înregistrarea unui model industrial este instituită prezumţia legală în sensul că are calitatea de autor al acestuia. Ca urmare, s-a apreciat că nu este fondată susţinerea reclamantei-apelante potrivit căreia pârâta nu ar fi creatorul modelului înregistrat, în condiţiile în care probatoriul administrat nu relevă împrejurarea că modelul industrial înregistrat de pârâta-intimată ar fi rezultatul exclusiv al coacerii pâinii (din orice tip de aluat de pâine) în „tava lanternă".
Prin cel de-al doilea motiv de nulitate invocat, neîndeplinirea condiţiei noutăţii prevăzută de art. 9 alin. (1)-(3) din Legea nr. 129/1992, reclamanta s-a referit la „tava lanternă" ca fiind elementul distructiv de noutate pentru modelul industrial „P.".
Potrivit art. 6 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 129/1992 „un desen sau model este considerat nou dacă nici un desen ori model identic nu a fost făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de prioritate. Se consideră că desenele sau modelele sunt identice dacă trăsăturile lor caracteristice diferă numai în ceea ce priveşte detaliile nesemnificative".
S-au mai avut în vedere art. 26 lit. B din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 129/1992 aprobat prin HG nr. 1171/2003 (care era în vigoare la data înregistrării modelului industrial în litigiu) care a stabilit repere în aprecierea şi stabilirea caracterului de noutate a unui desen sau model industrial putând fi examinate modelul industrial cel mai apropiat; materialele al căror aspect exterior este identic şi nu diferă decât prin detalii nesemnificative faţă de desenele sau modelele industriale aflate în comparaţie.
Prin raportare la exigenţele normelor menţionate, Curtea de Apel a constatat că noutatea unui model industrial se impune a fi apreciată în raport de materiale al căror aspect exterior este identic şi nu diferă decât prin detalii nesemnificative modelul industrial examinat.
Or, „tava lanternă" indicată de reclamanta-apelantă ca material opus în mod evident nu se circumscrie categoriei materialelor ce au un aspect exterior identic cu cel al modelului înregistrat „P.", cele două produse aparţinând chiar unor clase diferite potrivit Clasificării internaţionale.
3. Recursul.
Reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel.
În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
S-a reţinut că, ambele instanţe au pronunţat hotărâri nelegale şi netemeinice, ignorând evidenţa faptică a incidenţei dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 129/1992, respectiv modelul industrial nu îndeplinea condiţia noutăţii şi distinctivităţii, pentru a beneficia de protecţia legală impusă de certificatul de model industrial.
Astfel indubitabil, prin 3 lucrări ştiinţifice, faţă de momentul procesual de la instanţa de fond, s-a stabilit că forma finală a produsului protejat se obţine prin aşezarea unei forme variabile coca, într-o formă fixă, şi anume tava metalică, tava lanternă, urmând ca produsul final să dobândească forma finală protejată, în urma exclusiv a coacerii.
Recurentul şi-a pus întrebarea ce caracter de distinctivitate mai poate avea un produs pentru a obţine protecţia intelectuală, când pentru obţinerea formei lui se foloseşte un alt produs, respectiv o tavă metalică, lanternă, pentru care producătorul olandez nu a cesionat vreun drept în favoarea unui terţ.
S-a arătat că, s-a stabilit ştiinţific, prin lucrări de specialitate, că forma produsului protejat nu se obţine printr-un proces de creaţie independent, ci prin aşezarea lui într-o formă fixă, într-o tavă metalică, produse finale, pentru care cel care este beneficiarul protecţiei nu are niciun drept.
În ceea ce priveşte condiţia noutăţii, recurentul a susţinut că nici aceasta nu este îndeplinită de către produsul „P.", şi din acest motiv, s-a cerut instanţei de recurs să dispună anularea certificatului de model industrial.
Astfel, s-a arătat că produsul protejat are o formă cilindrică, fiindcă tridimensional, dobândeşte forma şi conturul formei fixe în care este aşezat şi apoi supus coacerii. Spre această observaţie s-au depus fotografii prin care se arată această formă a pâinii, logic orice pâine sub formă alungită, nu rotundă, având o formă cilindrică.
Cât priveşte striaţiile existente pe suprafaţa produsului protejat şi pe cel al tăvii lanternă, tehnic acestea coincid, în sensul că negativul striaţiilor de pe forma fixă se regăsesc în conturul final al formei variabile, adică a produsului pâine.
Logic, unde tava lanternă, forma fixă, are o striaţie excrescenţă, aceasta se va regăsi şi în forma finală a formei variabile, tot sub formă de excrescenţă.
Recurentul a pus sub semnul încheierii condiţia de noutate îndeplinită de un produs ce nu este rodul unei munci de creaţie intelectuală independentă, şi care nu se realizează printr-un procedeu industrial distinct, ci prin aşezare într-o tavă metalică lanternă, ce exista din anul 2003.
S-a făcut trimitere la lucrările de specialitate depuse la dosarul cauzei, în care se vorbeşte de faptul că forma produsului rezultă în urma aşezării unei forme variabile într-o formă şi produsul dobândeşte forma finală în urma coacerii, însă se vorbeşte şi de alte procedee ştiinţifice şi tehnologice care ar conferi caracterul de noutate al produsului.
Expertul în cauză, însă nu detaliază aceste procedee tehnice sau procese tehnologice, în primul rând fiindcă acestea nu există, în afara simplului proces de coacere, iar în al doilea rând acestea nici nu puteau fi percepute de respectivul expert, întrucât expertiza, lucrarea ştiinţifică a fost realizată dintr-un birou, nu prin urmărirea procedeului de fabricaţie în sine, aşa cum s-a solicitat.
Cât prieşte împrejurarea că cele două produse solicitate a fi comparate, produsul protejat „P." şi Tava Lanternă Metalică, nu fac parte din aceeaşi categorie, însă este clar, demonstrat ştiinţific, a susţinut recurenta, că forma fixă preexistentă din anul 2003, respectiv tava metalică, conferă forma finală pentru care s-a obţinut protecţia, pentru produsul „P.", acest model protejat neputându-se obţine fără tavă metalică, fapt ce conferă un caracter distructiv de noutate pentru modelul pentru care s-a obţinut certificatul de model industrial a cărui anulare se solicită.
4. Analiza instanţei de recurs.
Examinând Decizia prin prisma motivului de recurs invocat în raport de actele şi lucrările dosarului se constată că aceasta este nelegală pronunţată cu încălcarea legii, astfel că recursul se va admite pentru considerentele ce urmează:
Instanţele au dat o greşită interpretare caracterului de noutate reţinut cu privire la modelul industrial ce face obiectul dosarului.
Este evident din cuprinsul certificatului şi din probele administrate în cauză că protecţia se referă la recipientul în care se coace pâinea.
În certificatul aflat la rubrica desen/model industrial este trecut cuvântul „P." şi sub explicaţia „certificat de înregistrare a modelului industrial" se află o fotografie indicând o pâine cu modul de marcare a feliilor de pâine.
În mod corect s-a susţinut de reclamantă că protecţia s-a acordat pe produsul final şi nu pe un anumit procedeu de obţinere a acestuia.
Cât priveşte procedeul de obţinere a pâinii se pot distinge în procesul de fabricaţie fie metoda punerii aluatului în forma fixă, fie prin metoda modelării aluatului şi expunerea lui liberă în cuptor.
În cazul dedus judecăţii pârâta obţine acest model de pâine protejat prin coacerea pâinii în tavă care face ca aluatul introdus să capete o formă identică cu aluatul copt în tăvile lanternă invocate de recurentă şi care se comercializează pe piaţa românească din 2003.
Împrejurarea că reclamanta nu a făcut opoziţie la modelul depus spre înregistrare şi împrejurarea că existenţa unui model anterior nu a fost adusă în mod expres la cunoştinţa pârâtei nu se poate reţine că elemente care nu conduc la distrugerea caracterului de noutate al modelului înregistrat.
Caracterul de noutate despre care textul art. 6 din Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi a modelelor industriale îl impune, pentru a se obţine protecţia modelului, este prevăzut ca o condiţie intrinsecă a modelului şi nu este raportat la anumite atitudini sau comportamente ale solicitantului sau terţilor.
Instanţa de fond s-a limitat la a consemna că nu există alte elemente care să ofere în concret imaginea acestor modele pretinse, iar Curtea de Apel deşi a avut în examinare astfel de imagini a reţinut că tava lanternă indicată ca material distinctiv de noutate „în mod evident nu se circumscrie categoriei materialelor ce au un aspect exterior identic cu cel al modelului înregistrat „P.", cele două produse aparţinând chiar unor clase diferite potrivit clasificării internaţionale".
Ca urmare, singura diferenţă dintre cele două modele este bazată, în analiza curţii, doar pe clasa diferită existentă în certificatele de înregistrare pentru că nu se arată în ce constă diferenţa de model.
Comparaţia a fost făcută, în mod nerelevant, pentru aspectul analizat, între formă şi produs care presupune în mod necesar identitatea, deoarece produsul finit ia forma mulajului care este fabricat în acest scop.
Împrejurarea că produsul finit, pâinea, ia un anumit aspect, în cazul de speţă, este determinată fără îndoială de mulajul, forma folosită şi în care a fost introdus aluatul nelucrat sub aspectul modelării.
Nici împrejurarea că în certificatul în discuţie este trecut un autor nu este de natură să înlăture obligaţia de verificare a caracterului de noutate al modelului a cărui înregistrare se solicită, dispoziţiile art. 6 din Lege neprevăzând această distincţie. Art. 5 din Lege invocat prezumă până la proba contrară că solicitantul are dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare, şi nu faptul că el este proprietar sau întrunirea altor calităţi ale modelului, cum s-a susţinut.
Ca urmare, făcându-se dovada în cauză că la momentul depunerii modelului şi eliberării certificatului în beneficiul pârâtei, exista modelul tavă lanternă care modelează identic pâinea, certificatul a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 129/1992 fiind lipsit de noutate astfel că prin admiterea recursului se va modifica în tot Decizia nr. 47/2010 a Curţii de Apel Bucureşti şi prin admiterea apelului reclamantei se va schimba în tot sentinţa civilă nr. 443 din 04 martie 2008 a Tribunalului Bucureşti în sensul că se va admite acţiunea şi se va anula certificatul de înregistrare a modelului industrial intitulat „P." înregistrat la 28 iunie 2005 în beneficiul SC D.F. SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC T. SRL împotriva deciziei nr. 47A din 11 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Modifică Decizia în tot, în sensul că admite apelul declarat de reclamanta SC T. SRL împotriva sentinţei nr. 443 din 04 martie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, pe care o schimbă în tot.
Admite acţiunea reclamantei.
Dispune anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial intitulat „P." înregistrat la 28 iunie 2005 în beneficiul pârâtei SC D.F. SRL.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3600/2011. Civil. Despăgubiri Legea... | ICCJ. Decizia nr. 3594/2011. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
