ICCJ. Decizia nr. 4721/2011. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4721/2011
Dosar nr. 7024/1/2010
Şedinţa publică din 1 iunie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 7024/1/2010 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, contestatorii B.A. şi B.M. au formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 1247 din 25 februarie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în temeiul art. 318 teza a II-a C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatorii au arătat că instanţa de recurs nu a analizat primul motiv de recurs referitor la restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 2.208,81 mp, aferent morii din comuna Mârşani, judeţul Dolj, precum şi a motivului de recurs referitor la „structura acţionariatului", cu atât mai mult cu cât s-a arătat în motivarea recursului că instanţa de apel nu s-a conformat deciziei de casare nr. 188 din 16 ianuarie 2008.
Examinând contestaţia în anulare formulată de contestatorii B.A. şi B.M., instanţa o constată neîntemeiată, pentru următoarele considerente :
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare şi se poate exercita numai în ipotezele strict prevăzute de art. 317 şi art. 318 C. proc. civ., respectiv când procedura de citare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii; când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitor la competenţă; când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale şi când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
În speţă, contestatorii îşi întemeiază contestaţia în anulare pe dispoziţiile art. 318 teza a II-a C. proc. civ., în sensul că instanţa de recurs nu a analizat motivele de recurs, referitoare „la restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 2.208,81 mp" aferent morii din comuna Mârşani, judeţul Dolj şi la „structura acţionariatului".
Pentru ca o contestaţie în anulare să poată fi admisă în temeiul art. 318 alin. (1) C. proc. civ., trebuie îndeplinite următoarele condiţii: instanţa de recurs să fi omis să cerceteze vreunul din motivele de casare, iar nu argumentele de fapt şi de drept invocate de reclamanţi, care în speţă s-au subsumat motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., şi ca această omisiune să se fi produs din greşeală.
Or, prin Decizia contestată, instanţa de recurs a analizat motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că a constatat că în speţă sunt aplicabile prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, întrucât imobilul în litigiu este evidenţiat în patrimoniul unei societăţi comerciale integral privatizate, iar reclamanţii sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii în echivalent.
Folosind sintagma de imobil, instanţa de recurs a avut în vedere construcţia cu destinaţie de moară situată în comuna Mârşani, judeţul Dolj, cât şi terenul aferent acesteia de 2.000 mp, aşa cum s-a precizat în Decizia recurată.
De aceea, cercetarea argumentului invocat de reclamanţi în susţinerea motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în sensul că în mod greşit instanţa de apel nu le-a restituit în natură terenul aferent morii, potrivit art. 20 (1) din Legea nr. 10/2001, a fost inutilă, întrucât acest din urmă argument s-a subsumat, prin natura lui, analizei privind greşita aplicare în speţă a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 de către instanţa de apel.
În ceea ce priveşte susţinerea contestatorilor în sensul că instanţa de recurs nu a analizat nici motivul de recurs „referitor la structura acţionariatului", se constată că această critică s-a constituit în argument în susţinerea motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a fost analizată.
De fapt, contestatorii sunt nemulţumiţi de modul în care instanţa de recurs a răspuns acestui argument, însă instanţa învestită cu contestaţia în anulare nu este îndreptăţită să verifice corectitudinea argumentelor în baza cărora un anumit motiv de recurs a fost respins, şi, în funcţie de rezultatul acestei analize, să schimbe, eventual, hotărârea pronunţată în cauză.
Pentru considerentele expuse, instanţa va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorii B.A. şi B.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorii B.A. şi B.M. împotriva deciziei nr. 1247 din 25 februarie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 iunie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 4711/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 4729/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|