ICCJ. Decizia nr. 4932/2011. Civil. Strămutare. Contestaţie în anulare - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4932/2011
Dosar nr. 2836/1/2011
Şedinţa publică din 8 iunie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin contestaţia formulată la data de 31 martie 2011 în Dosarul nr. 2836/1/2011, petenta C.M.S. a solicitat anularea încheierii nr. 1511 din 18 februarie 2011 date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în Dosarul nr. 6005/1/2010, arătând, în esenţă, că strămutarea judecării Dosarului nr. 11485/180/2009 de la Judecătoria Bacău la Judecătoria Tulcea, a fost dispusă, prin încheierea atacată, pe baza unor susţineri nereale şi nu îi permite petentei să aibă parte de o judecată onestă, deoarece petenta are o vârstă înaintată şi este grav bolnavă.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimaţii C.C. şi C.N. au solicitat respingerea contestaţiei ca inadmisibilă, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 40 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac, iar, pe de altă parte, contestaţia în anulare întemeiată pe prevederile art. 318 C. proc. civ. poate fi formulată doar împotriva hotărârilor instanţelor de recurs, în timp ce obiectul unei contestaţii întemeiate pe prevederile art. 318 C. proc. civ. îl poate forma numai o hotărâre irevocabilă prin care s-a soluţionat un recurs împotriva unei decizii date în apel.
Faţă de excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare invocată de către intimaţi, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată şi o va admite ca atare.
În conformitate cu art. 40 alin. ultim C. proc. civ., hotărârea asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac.
Întrucât norma nu distinge, nu este posibilă exercitarea, împotriva hotărârii asupra strămutării, a niciunei căi extraordinare de atac, nici a celor de reformare, precum recursul, nici a celor de retractare, precum contestaţia în anulare şi revizuirea.
În aceste condiţii, este inadmisibilă în cauză promovarea unei contestaţii în anulare împotriva încheierii prin care s-a admis strămutarea judecăţii, concluzie susţinută şi prin referirea la dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., care prevăd explicit că această cale de atac poate fi formulată doar împotriva hotărârilor pronunţate în soluţionarea unui recurs, condiţie ce nu este întrunită în privinţa hotărârii date asupra strămutării judecăţii.
Pe de altă parte, petenta nu invocă niciunul dintre motivele prevăzute de art. 317 sau 318 C. proc. civ., ce reprezintă temeiul juridic al contestaţiei în anulare, din motivarea cererii rezultând că petenta este nemulţumită de soluţia de admitere a strămutării, formulând critici de nelegalitate a hotărârii Înaltei Curţi.
Or, şi din această perspectivă cererea din cauză este inadmisibilă, nefiind întrunite condiţiile legale pentru declararea căii extraordinare de atac, a căror verificare este legată de însuşi exerciţiul dreptului de a promova calea de atac a contestaţiei în anulare.
În raport de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea contestaţia formulată în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de C.M.S. împotriva încheierii nr. 1511 din 18 februarie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4961/2011. Civil. Drept de autor şi drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 4925/2011. Civil. Despăgubiri Legea... → |
|---|
