ICCJ. Decizia nr. 4967/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4967/2011
Dosar nr. 1634/110/2009
Şedinţa publică din 9 iunie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 147 din 03 februarie 2010 pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia civilă, a fost respinsă excepţia lipsei fără obiect a cauzei, formulată de S.A. în contradictoriu cu Autoritatea Administrativ-Teritorială Municipiul Bacău, Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001, prin Primar, ca nefondată.
A obligat pe pârâtul Municipiul Bacău, prin Primar, să emită o dispoziţie motivată pentru terenul din mun. Bacău, în condiţiile art. 23 din Legea nr. 10/2001.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin dispoziţia nr. 1691 din 03 iulie 2002, s-a respins notificarea formulată de contestatoarea S.A., întrucât aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului din litigiu.
Ulterior, după modificarea Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005 contestatoarea a formulat o nouă cerere către Primarul Municipiului Bacău la care a anexat şi acte referitoare la dreptul de proprietate asupra imobilului din litigiu, solicitând revocarea dispoziţiei nr. 1691/2002.
Prima instanţă a apreciat că depunerea, ulterioară notificării, de acte doveditoare noi şi care nu au putut fi procurate de solicitant odată cu notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001, nu poate fi sancţionată de intimat cu refuzul de a-şi reconsidera şi reanaliza răspunsul la notificări.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Primarul Municipiului Bacău, criticând-o ca nelegală şi netemeinică întrucât acţiunea reclamantei este rămasă fără obiect atâta timp cât prin dispoziţia emisă au fost rezolvate ambele capete de cerere.
Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, cauze cu minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale, prin Decizia nr. 87 din 13 septembrie 2010 a admis apelul declarat de Primăria Municipiului Bacău împotriva sentinţei civile nr. 147 din 03 februarie 2010 pronunţată de Tribunalul Bacău şi, în consecinţă, a schimbat în tot sentinţa atacată şi a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a decide astfel, curtea de apel a reţinut, că soluţia privind sentinţa este greşită întrucât notificarea formulată de reclamantă a fost soluţionată prin dispoziţia nr. 1691 din 03 iulie 2007, necontestată în termenul prevăzut de lege, iar Legea nr. 247/2005 nu are nicio relevanţă sub aspectul termenului în care poate fi contestată dispoziţia.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs reclamanta S.A. susţinând că instanţa de apel a interpretat greşit modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005 privind modalitatea de soluţionare a notificărilor formulate în temeiul legii speciale.
Respingerea cererii cu privire la teren s-a datorat lipsei actelor doveditoare, iar în aceste condiţii promovarea prezentei acţiuni a avut la bază principiul revocabilităţii actelor administrative.
În raport cu cele expuse, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate şi, în rejudecare, păstrarea hotărârii primei instanţe.
Examinând Decizia atacată prin prisma criticilor de nelegalitate ce pot fi încadrate în cazul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză urmează a fi respins pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, Decizia sau, după caz, dispoziţia de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a Tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al unităţii învestite cu soluţionarea notificării în termen de 30 de zile de la comunicare.
În speţă, Decizia ce formează obiectul litigiului i-a fost comunicată recurentei la 08 iulie 2002. În raport de această dată, formularea contestaţiei la 13 martie 2009 apare cu evidenţă ca fiind făcută cu depăşirea termenului de 30 de zile.
Acesta este un termen de decădere şi nu este susceptibil de întrerupere.
Prin dispoziţiile Legii nr. 247/2005 nu au fost aduse modificări cu privire la termenul în care poate fi formulată contestaţia împotriva deciziei/dispoziţiei emise de unitatea deţinătoare a imobilului şi nici la depunerea actelor doveditoare ale dreptului de proprietate.
Aşa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta S.A. împotriva deciziei civile nr. 87 din 13 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4968/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4966/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
