ICCJ. Decizia nr. 5548/2011. Civil. Pretenţii. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5548/2011
Dosar nr. 8837/1/2010
Şedinţa publică din 28 iunie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 28 octombrie 2010 sub nr. 8837/1/2010 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cererea de revizuire formulată de revizuentul M.D. în contradictoriu cu Ministerul Culturii şi cultelor, Ministerul Finanţelor Publice, solicitând revizuirea deciziei nr. 4761 din 28 septembrie 2010 pronunţată în Dosar nr. 26705/3/2008.
În motivarea cererii se arată că prin Decizia a cărei revizuire se solicită s-a respins ca nefondat recursul declarat de M.D. împotriva deciziei nr. 587 din 16 noiembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă. Prin aceeaşi decizie s-au admis recursurile declarate de pârâţii Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerul Finanţelor Publice, s-a modificat Decizia în sensul că s-a respins ca nefondat apelul reclamantului împotriva sentinţei civile nr. 93 din 23 ianuarie 2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă. Susţine revizuentul că Decizia pronunţată de instanţa de recurs cuprinde dispoziţii potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire, deoarece instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, contravenind astfel flagrant dispoziţiilor art. 322 pct. 1, 2, 9 C. proc. civ. şi încălcarea a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la C.E.D.O.
De asemenea, arată revizuentul că în recurs s-au încălcat dispoziţiile art. 6 din C.E.D.O. şi art. 21 din Constituţia României care garantează liberul acces la justiţie. Prin respingerea acţiunii s-a încălcat flagrant accesul la justiţie; acest drept fiind un drept liber, efectiv şi eficace, încălcându-se astfel şi principiul proporţionalităţii.
Potrivit art. 322 pct. 9, revizuirea unei hotărâri dată de instanţa de recurs atunci când evocă fondul se poate cere şi atunci când C.E.D.O. a constatat o încălcare a drepturilor omului prin hotărâre judecătorească, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. Hotărârea a cărei revizuire se solicită este nulă întrucât a fost dată cu încălcarea legii.
În vederea soluţionării cauzei s-a dispus ataşarea dosarului în care s-a pronunţat Decizia civilă a cărei revizuire se solicită.
Analizând actele şi lucrările dosarului, se constată nefondată cererea de revizuire în considerentele celor se succed.
Revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac de retractare şi este reglementată de art. 322 – 328 C. proc. civ. Ea poată fi definită ca acea cale extraordinară de retractare prin intermediul căreia se poate obţine desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi reînoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege.
Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătoreşti definitive care se vădeşte a fi greşită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunţarea acesteia.
Retractarea unei hotărâri judecătoreşti definitive produce efecte grave pentru părţi şi pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, de aceea legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate de lege.
Pe de altă parte, însă, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situaţii excepţionale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanţa ei.
În cauza supusă analizei revizuentul în motivarea cererii de revizuire susţine că sunt incidente motivele de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 9 C. proc. civ.
Dispoziţiile art. 322 pct. 1 C. proc. civ. prevăd că hotărârea dată de o instanţă de recurs poate fi revizuită dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziţii potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire.
Invocând acest motiv de revizuire, petentul arată în fapt că Decizia a cărei „revizuire se solicită cuprinde dispoziţii potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire, deoarece instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut şi nu s-a pronunţat asupra a ceea ce s-a solicitat".
Or, revizuirea pe acest motiv se poate solicita atunci când contrarietatea există în cadrul dispozitivului.
Revizuentul prin cererea de revizuire nu semnalează existenţa unei contrarietăţi în dispozitivul hotărârii şi, de altfel, nici nu există o astfel de contrarietate.
Instanţa de recurs pur şi simplu a respins recursul declarat de recurentul M.D. şi a admis recursurile Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Finanţelor Publice. Un astfel de dispozitiv nu are cum să cuprindă dispoziţii potrivnice.
În ceea ce priveşte art. 322 pct. 2 C. proc. civ., invocat de revizuent în sensul că „instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut şi nu s-a pronunţat asupra aceea ce s-a cerut", acest text de lege este o aplicare a principiului disponibilităţii şi vizează inadvertenţele dintre ceea ce s-a cerut şi ceea ce instanţa a pronunţat.
Or, prin modalitatea soluţionării recursului şi anume de respingere a recursului declarat de reclamant şi admiterea recursurilor declarate de pârâte nu poate fi interpretat că nu s-a pronunţat asupra unor cereri sau dimpotrivă din eroare nu a soluţionat o cerere cu care a fost legal investită, ci instanţa de recurs s-a pronunţat asupra tuturor cererilor de recurs formulate de părţi.
În fine nu este incident în cauză nici motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 9 C. proc. civ. care a fost introdus prin OUG nr. 58/2003, aprobată prin Legea nr. 195/2004.
În acest caz, trebuie să se verifice pe de o parte dacă există o hotărâre judecătorească pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care s-a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale printr-o hotărâre judecătorească internă, şi pe de altă parte, dacă consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii.
Cum, revizuentul nu a depus la dosar o hotărâre pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care să se fi constatat că au fost încălcate drepturile petentului prin hotărâre internă, este cert că nici acest motiv de revizuire nu poate fi reţinut.
Aşadar faţă de considerentele reţinute, se va respinge cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul M.D. împotriva deciziei nr. 4761 din 28 septembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5537/2011. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5564/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
