ICCJ. Decizia nr. 5744/2011. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5744/2011
Dosar nr. 30238/3/2009
Şedinţa publică din 5 iulie 2011
Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Reclamantul S.A.A. a chemat în judecată pe pârâţii A.D.S. şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că A.D.S. nu a emis decizie de acordare de despăgubiri pentru construcţii demolate şi restituirea în natură a terenului, pentru care a formulat notificare conform Legii nr. 10/2001 şi să fie obligat Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice să-i plătească contravaloarea imobilelor.
Motivându-şi acţiunea reclamantul a arătat că A.D.S. nu a emis Decizia motivată privind notificările din 2 august 2001, deşi a expediat toate documentele necesare şi că lipsa îndelungată a oricăror despăgubiri îi produce grave traume morale şi un prejudiciu material.
Prin Decizia din 12 august 2009, emisă de A.D.S. au fost respinse notificările formulate de petentul S.A.A.
Prin sentinţa nr. 1486 din 18 decembrie 2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III – a civilă, a fost respinsă cererea, ca fiind rămasă fără obiect.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin Decizia din 12 august 2009 pârâta A.D.S. a soluţionat notificările, dispoziţie ce este contestată în Dosarul nr. 35279/3/2009 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.
Apelul declarat de reclamant a fost admis, prin Decizia nr. 534/A din 4 octombrie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III – a civilă şi pentru cauze de minori şi de familie, a fost desfiinţată sentinţa Tribunalului şi a fost trimisă cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe de fond.
Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a reţinut că prin dispoziţia emisă de A.D.S. nu au fost soluţionate cele două notificări la care s-a referit reclamantul în acţiune, că nu a fost pusă în dezbaterea părţilor excepţia rămânerii acţiunii fără obiect şi că reclamantul nu a renunţat la judecată în privinţa pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, situaţie în raport de care acţiunea nu a rămas fără obiect.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii.
Pârâtul Ministerul Finanţelor Publice şi-a încadrat recursul în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut că nu are calitate procesuală pasivă, calitate pe care o are unitatea deţinătoare sau entitatea investită cu soluţionarea notificării şi că cererea formulată de reclamant a rămas fără obiect.
Prin recursul său, pârâta A.D.S. a susţinut că prin Decizia pe care a emis-o a soluţionat notificările formulate de reclamant şi că, deci, acţiunea a rămas fără obiect.
Recursurile sunt nefondate.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat a se constata că pârâta A.D.S. nu i-a soluţionat, prin decizie motivată, notificările din 2 august 2001, care nu se regăsesc în Decizia din 12 august 2009 emisă de această pârâtă.
În faza de recurs au fost depuse la dosar şi deciziile nr. 160.446/2009 şi 160.481/2009 emise de A.D.S., prin care au fost soluţionate şi notificările, care nu au fost depuse în dosarul instanţei de fond şi deci, în primă fază procesuală acţiunea nu era rămasă fără obiect.
Totodată, reclamantul nu a renunţat la judecarea capătului de cerere privind obligarea Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice la plata contravalorii imobilelor, cerere asupra căreia tribunalul nu s-a pronunţat, nici pe excepţia calităţii procesuale pasive, nici pe fond.
Aşa fiind se constată că în mod greşit a stabilit prima instanţă că acţiunea a rămas fără obiect, iar Curtea de Apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora în cazul în care se constată că, în mod greşit instanţa de fond a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanţa de apel va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.
În consecinţă, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a fi respinse ambele recursuri, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi A.D.S. împotriva deciziei nr. 534/A din 04 octombrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a - III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 05 iulie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 5748/2011. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5735/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|