ICCJ. Decizia nr. 6272/2011. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6272/2011
Dosar nr. 337/39/2010
Şedinţa publică din 22 septembrie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin dispoziţia nr. 2991 din 11 noiembrie 2008 a Primarului Municipiului Suceava a fost respinsă notificarea formulată de reclamanta H.S. prin care aceasta solicita acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilul casă de locuit, în prezent demolată şi teren în suprafaţă de 2864 m.p., situate în Suceava, str. Gh. Doja, cu justificarea că nu s-a făcut dovada proprietăţii la data preluării abuzive.
Această dispoziţie a fost contestată la Tribunalul Suceava de către reclamanta H.S., care a solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri băneşti pentru suprafaţa de 2864 m.p. teren situat în Suceava, str. Gh. Doja, pe care l-a cumpărat împreună cu soţul în anul 1969 şi care a fost preluat abuziv în anul 1980 în vederea construirii blocurilor de locuinţe.
În motivare reclamanta a arătat că, prin sentinţa civilă nr. 779/1999 a Judecătoriei Suceava s-a constatat vânzarea cumpărarea, confirmându-se în acest fel calitatea sa şi a soţului de proprietari asupra imobilelor, iar prin emiterea dispoziţiei s-a ignorat efectul declarativ al hotărârii, încălcându-se dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001.
Prin sentinţa civilă nr. 192 din 2 februarie 2009, Tribunalul Suceava a admis contestaţia, a anulat dispoziţia atacată şi a constatat că reclamanta are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul casă de locuit şi anexă şi teren în suprafaţă de 2864 m.p. din municipiul Suceava, str. Gh. Doja.
În motivare s-a reţinut că reclamanta a făcut dovada proprietăţii asupra imobilelor cu sentinţa civilă nr. 779/1999 a Judecătoriei Suceava al cărei efect declarativ a fost ignorat de Primarul Municipiului Suceava.
Apelul declarat de Municipiul Suceava prin Primar a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 66 din 12 mai 2009 a Curţii de Apel Suceava.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa a reţinut că prin actul de vânzare-cumpărare încheiat la 6 iulie 1969 reclamanta H.S. împreună cu soţul ei predecedat H.T. au cumpărat de la P.E., în schimbul sumei de 40.000 lei, teren arabil şi livadă în suprafaţă de 16 prăjini, cu frontul de 20,5 m situat în Suceava, cartierul Burdujeni, str. Gh. Doja, învecinat cu U.E., B.C., str. Gh. Doja şi Cooperativa Agricolă Burdujeni împreună cu construcţiile constând în casă, compusă din două camere şi sală, acoperită cu draniţă, o bucătărie în curte acoperită cu ţiglă, o magazie, un coteţ de păsări şi un coteţ de porci, toate situate pe acelaşi teren, împrejmuit cu gard de 60 m.
Imobilul a făcut obiectul exproprierii în temeiul Decretului nr. 385 din 22 decembrie 1980 emis de Consiliul de Stat al R.S.R., în vederea construirii unor locuinţe şi dotări comerciale în zona „Cuza Vodă”.
Primul ciclu procesual s-a încheiat cu decizia civilă nr. 9967 din 8 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia civilă şi de proprietate intelectuală care a admis recursul declarat de pârâtul Municipiul Suceava prin Primar,a casat decizia civilă nr. 66 din 12 mai 2009 a Curţii de Apel Suceava şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de recurs a reţinut că probele administrate în dovedirea calităţii reclamantei de proprietar al imobilului notificat la data preluării abuzive nu sunt pe deplin lămuritoare.
Prin înscrisul sub semnătură privată încheiat la 6 iulie 1969 (fila 6 dosar fond) P.E. înstrăinează imobilul din Str. Gheorghe Doja, din Municipiul Suceava soţilor H.
Judecătoria Suceava, prin sentinţa civilă nr. 779 din 16 februarie 1999 constată faptul cumpărării imobilului fără menţiunea că hotărârea ţine loc de act autentic de vânzare-cumpărare (fila 77 fond).
În dovedirea titlului de proprietate al vânzătoarei P.E. a fost depusă o filă din registrul agricol privind un imobil situat în Str. Gheorghe Doja (fila 10 fond).
Din anexa decretului de expropriere (fila 256) reiese că imobilul din Str. Gheorghe Doja a fost expropriat de la I.Ş. şi I.V.
S-a recomandat a se stabili: dacă terenul menţionat în decretul de expropriere este acelaşi cu cel menţionat în sentinţa Judecătoriei Suceava, evidenţa adreselor poştale ale imobilului descris în actul sub semnătură privată şi notificat. Înalta Curte a mai reţinut necesitatea depunerii titlului de proprietate al soţilor I. în favoarea căruia operează prezumţia înscrisă în art. 24 din lege precum şi, dacă este cazul, efectuarea unei expertize tehnice judiciare de identificare a imobilului solicitat în temeiul legii speciale de reparaţie.
Rejudecând cauza după casare, Curtea de Apel Suceava a admis proba cu expertiză topo având ca obiect identificarea imobilului în litigiu, solicitată de apărătoarea reclamantei intimate.
A fost solicitat spre consultare dosarul nr. 8286/86/2008 al Judecătoriei Suceava în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 779 din 16 februarie 1999.
S-au solicitat relaţii pârâtului privind evoluţia în timp a deţinătorilor terenului ce face obiectul litigiului, iar prin decizia nr. 70 din 9 noiembrie 2010 a fost respins ca nefondat apelul pârâtului Municipiul Suceava – prin Primar.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa a reţinut că reclamanta H.S. a cumpărat în anul 1969 împreună cu soţul său predecedat H.T. suprafaţa de 16 prăjini teren situat în str. Gh. Doja din Suceava – Cartier Burdujeni şi casa situată pe acest teren compusă din două camere şi sală, acoperită cu draniţă, o bucătărie acoperită cu ţiglă, o magazie, un coteţ de păsări şi un coteţ de porci.
Prin sentinţa civilă nr. 779 din 16 februarie 1999 a Judecătoriei Suceava a fost admisă acţiunea formulată de H.S. şi H.T. şi s-a constatat că reclamanţii au cumpărat de la P.E., în prezent decedată imobilele mai sus menţionate.
Prin Decretul nr. 385 din 22 decembrie 1980 emis de Consiliul de Stat al R.S.R., a fost expropriată suprafaţa totală de 123.805 m.p. teren şi 6984,63 m.p. construcţii, situate în municipiul Suceava. Din anexa acestui decret rezultă că imobilul din str. Gh. Doja a fost expropriat de la I.Ş. şi V.
Probatoriul administrat în cauză (adresa nr. 17573 din 24 iunie 2010 a Municipiului Suceava şi expertiza) a dovedit că, familia I.Ş. şi V. nu a fost înscrisă în registrul agricol pe anii 1959 – 1962, această familie locuind în imobil, în calitate de chiriaş.
Defuncta P.E. a figurat însă înscrisă în evidenţele agricole (1959-1963) cu suprafaţa de 0,42 ha în anul 1959 şi 0,20 ha în anul 1962, iar în evidenţele agricole din anii 1964-1970 cu suprafaţa de 0,27 ha, cu menţiunea că în acest interval, terenul fiind trecut la C.A.P., fostul proprietar avea doar lot în folosinţă.
În anii următori 1970-1974 şi 1974-1980 P.E. nu mai figurează înscrisă pentru că avusese loc vânzarea către reclamantă şi soţul acesteia.
Neconcordanţele numerelor poştale (Str. Gh. Doja) se datorează renumerotării imobilelor.
S-a reţinut că imobilul menţionat în actul sub semnătură privată este acelaşi cu cel care a făcut obiectul exproprierii. Diferenţa de suprafaţă se justifică prin aceea că, la data exproprierii, o parte din teren figura la C.A.P. de la care s-a şi preluat. Aşa fiind, reclamanta a făcut dovada calităţii de proprietar al imobilelor preluate, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001.
Cum suprafaţa de teren în litigiu este ocupată de blocuri de locuinţe aşa cum rezultă din expertiza efectuată în cauză, reclamanta este îndreptăţită la măsuri reparatorii prin echivalent.
Împotriva deciziei nr. 70 din 9 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava – secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie pârâtul Municipiul Suceava prin Primar a declarat recurs întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin critici se susţine că instanţa a aplicat greşit dispoziţiile art. 480 şi 1853 C. civ.
Se mai susţine că greşit s-a reţinut că imobilul menţionat în actul sub semnătură privată este acelaşi cu cel care a făcut obiectul exproprierii.
Recurentul concluzionează că reclamanta nu a făcut dovada calităţii de proprietar în sensul dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001.
Recursul nu este fondat şi va fi respins pentru următoarele considerente.
Critica privind greşita aplicare a dispoziţiilor art. 480 şi 1853 C. civ. nu poate fi primită.
Art. 480 C. civ. dispune: „Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.”, iar art. 1853 dispune: „Actele ce exercităm sau asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adică în calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc. sau asupra unui lucru comun, în puterea destinaţiei legale a acestuia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar”.
Prin dispoziţia nr. 2991 din 11 noiembrie 2008 Primăria municipiului Suceava a respins notificarea nr. 26 din 17 iulie 2001 deoarece nu s-a făcut „dovada proprietăţii la data preluării în mod abuziv”.
Art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001 statuează: „Sunt îndreptăţite, în înţelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent: a) persoanele fizice proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora;”.
Or, aşa cum rezultă din adresa Municipiului Suceava nr. 17573/2010 (fila 25 dosar apel) şi cum reţine raportul de expertiză (fila 43 dosar apel) „soţii I.Ş. şi V. figurează înscrişi în Tabelul expropriaţilor la nr. casei, dar aceştia nu figurează cu rol agricol în anii 1959-1980 la acea adresă, se poate presupune că erau chiriaşi şi nu proprietari”.
Defuncta P.E. a figurat înscrisă în evidenţele agricole, potrivit raportului de expertiză (filele 42-43 dosar apel) şi de la ea au cumpărat reclamanta şi soţul, potrivit înscrisului de la fila 6 dosar fond.
Această stare de fapt, coroborată cu împrejurarea că la dosar nu există titlul de proprietate al soţilor I. înlătură prezumţia înscrisă în art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 „în absenţa unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive” pe cale de consecinţă urmând a se constata că reclamanta a făcut dovada calităţii de proprietar al imobilului la data preluării abuzive şi instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale, iar dispoziţiile art. 1853 C. civ. nu conferă nici un drept soţilor I.
În ce priveşte evidenţa adreselor poştale raportul de expertiză (fila 44 dosarul Curţii de Apel Suceava) a reţinut că întrucât Str. Gh. Doja traversează două cartiere ale municipiului Suceava s-a ajuns la o dublare de numere poştale.
În mod corect, în baza probatoriilor administrate (filele 43-44 dosar apel), instanţa de apel a reţinut că imobilul înscris în actul de vânzare-cumpărare din data de 6 iulie 1969 şi cel din sentinţa nr. 779/1999 a Judecătoriei Suceava este acelaşi care a făcut obiectul exproprierii, diferenţa de suprafaţă fiind justificată de faptul că la data exproprierii o parte din teren figura la C.A.P.
Aşa fiind, reclamanta a făcut pe deplin dovada calităţii de proprietar în sensul dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, iar recursul în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtul Municipiul Suceava, prin Primar împotriva deciziei civile nr. 70 din 9 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 septembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6271/2011. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6274/2011. Civil → |
|---|
