ICCJ. Decizia nr. 6919/2011. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 6919/2011
Dosar nr. 3402/283/2009
Şedinţa publică din 6 octombrie 2011
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 28 septembrie 2010 pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, revizuentul F.A. a formulat, în contradictoriu cu Primăria Pucioasa, cerere de revizuire a Deciziei civile nr. 590/07 septembrie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, arătând că aceasta este potrivnică Sentinţei civile nr. 1156/03 decembrie 2007 a Judecătoriei Pucioasa, Sentinţei civile nr. 496/07 aprilie 2009 a aceleiaşi instanţe şi Deciziei civile nr. 627/20 mai 2008 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa.
În temeiul art. 137 C. proc. civ. coroborat cu art. 158 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 323 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 322 pct. 7 C. proc. civ., prin Decizia nr. 871/01 noiembrie 2010, Curtea de Apel Ploieşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând cererea de revizuire cu care a fost învestită, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 1156/03 decembrie 2007 a Judecătoriei Pucioasa a fost respinsă, pentru lipsa calităţii procesual pasive, acţiunea formulată de reclamantul F.A. în contradictoriu cu pârâta Primăria Pucioasa, având ca obiect, potrivit precizărilor succesive făcute de reclamant, obligarea pârâtei la acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafaţă de 1730 mp. situat în Pucioasa şi pentru terenul în suprafaţă de 470 mp. ce reprezintă aleea Debarcader, precum şi recunoaşterea îndreptăţirii sale de a rămâne în posesia terenului în suprafaţă de 328 mp. aflat în str. I.H. Rădulescu.
Prin Decizia civilă nr. 627/20 mai 2008 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, recursul declarat de reclamantul F.A. împotriva Sentinţei civile nr. 1156/03 decembrie 2007 a Judecătoriei Pucioasa a fost respins ca nefondat.
Prin Sentinţa civilă nr. 496/07 aprilie 2009, Judecătoria Pucioasa a admis excepţia de litispendenţă şi a trimis cauza având ca obiect contestaţia la executare formulată de contestatorul F.A. împotriva Deciziei civile nr. 627/20 mai 2008 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, la Tribunalul Dâmboviţa, reţinând că pe rolul acelei instanţe se află deja înregistrată o cauză între aceleaşi părţi, având acelaşi obiect şi aceeaşi cauză.
Prin Decizia civilă nr. 1989/15 decembrie 2009, Tribunalul Dâmboviţa a respins, ca lipsit de interes, recursul declarat de contestatorul F.A. împotriva Sentinţei civile nr. 496/07 aprilie 2009 a Judecătoriei Pucioasa.
Prin Decizia civilă nr. 590/7 septembrie 2010, Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul F.A. împotriva Deciziei civile nr. 1989/15 decembrie 2009 a Tribunalului Dâmboviţa.
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea poate fi solicitată dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate."
Prin hotărâri definitive potrivnice în înţelesul normei legale citate, urmează a se înţelege hotărâri pronunţate în dosare separate, prin hotărârea pronunţată în cel de-al doilea dosar încălcându-se autoritatea de lucru judecat rezultată din hotărârea pronunţată în primul dosar.
În aceste condiţii, revizuirea nu este admisibilă dacă hotărârile contradictorii au fost pronunţate în aceeaşi cauză pe parcursul ciclurilor procesuale declanşate prin căile de atac exercitate de părţi.
Or, în cauză, prin Decizia civilă 590/7 septembrie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, a fost soluţionat recursul formulat de contestatorul F.A. împotriva Deciziei civile nr. 1989/15 decembrie 2009 a Tribunalului Dâmboviţa prin care tribunalul soluţionase, la rândul său, recursul declarat de contestatorul F.A. împotriva Sentinţei civile nr. 496/07 aprilie 2009 a Judecătoriei Pucioasa.
În aceste condiţii, nu se poate susţine că hotărârile menţionate ar fi hotărâri potrivnice în sensul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., întrucât ele sunt hotărâri pronunţate în cicluri procesuale diferite ale aceleiaşi cauze.
În ceea ce priveşte pretinsa contradictorialitate între Decizia civilă nr. 590/07 septembrie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti şi Sentinţa civilă nr. 1156/03 decembrie 2007 a Judecătoriei Pucioasa rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 627/20 mai 2008 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin hotărâri definitive potrivnice în înţelesul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., urmează a se înţelege hotărâri pronunţate în dosare separate, prin hotărârea pronunţată în cel de-al doilea dosar încălcându-se autoritatea de lucru judecat rezultată din hotărârea pronunţată în primul dosar.
Posibilitatea de a cere revizuirea unei hotărâri în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. există numai atunci când hotărârile potrivnice conţin elementele caracteristice existenţei lucrului judecat, raţiunea reglementării acestui caz de revizuire fiind tocmai aceea de a înlătura nelegalitatea rezultată din soluţionarea aceleiaşi cauze în mod diferit, prin două hotărâri definitive.
Or, în cauză, această condiţie nu este îndeplinită. Aşa cum rezultă din cuprinsul art. 1201 C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat presupune o triplă identitate: de părţi, de obiect şi de cauză.
Între cele două litigii menţionate nu există o identitate de obiect deoarece pretenţiile juridice deduse judecăţii au fost diferite: în primul litigiu, reclamantul a solicitat instanţei să constate dreptul său la acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafaţă de 1730 mp. situat în Pucioasa şi pentru terenul în suprafaţă de 470 mp. ce reprezintă aleea Debarcader, precum şi recunoaşterea dreptului său de a rămâne în posesia terenului în suprafaţă de 328 mp. aflat în str. I.H. Rădulescu, pe când în cel de-al doilea, instanţele au fost învestite cu o contestaţie la executare.
Nefiind îndeplinită condiţia identităţii de obiect şi, pe cale de consecinţă, nefiind întrunite elementele autorităţii de lucru judecat, revizuirea celei de-a doua decizii în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu poate fi dispusă, raţiunea reglementării acestui caz de retractare a unei hotărârii neregăsindu-se în cauză.
Prin urmare, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul F.A. împotriva Deciziei nr. 590 din 07 septembrie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 06 octombrie 2011.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 6964/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 6939/2011. Civil. Fond funciar. Recurs → |
|---|
