ICCJ. Decizia nr. 7/2011. Civil. Drept de autor şi drepturi conexe. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7/2011
Dosar nr. 35986/3/2006
Şedinţa publică din 11 ianuarie 2011
Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 680 din 5 mai 2009, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul O.D. în contradictoriu cu pârâta O.N.B., sens în care a dispus obligarea pârâtei să plătească reclamantului suma de 11.534,23 RON cu titlu de daune, precum şi suma de 1.040 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Această sentinţă a fost atacată cu apel de către ambele părţi.
Prin Decizia civilă nr. 20/A din 22 ianuarie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a admis excepţia netimbrării apelului declarat de reclamant, cu consecinţa anulării acestui apel, ca netimbrat, şi a respins apelul declarat de pârâtă, ca nefondat.
Admiterea excepţiei netimbrării apelului reclamantului a fost justificată de Curte pe neîndeplinirea de către parte a obligaţiei legale de timbrare până la terminarea şedinţei de judecată de la termenul la care a fost citată cu menţiunea timbrării. In drept, s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
Pentru a respinge apelul pârâtei, Curtea a reţinut, în esenţă, că hotărârea primei instanţe a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 8/1996.
Decizia Curţii a fost atacată cu recurs de către reclamant, care a criticat-o ca fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.).
In dezvoltarea acestui motiv, recurentul a arătat că instanţa de apel a anulat, în mod greşit, apelul său pentru netimbrare, în condiţiile în care el a achitat taxa judiciară de timbru până la termenul acordat în acest scop — 7 ianuarie 2010, iar faptul că recipisa de consemnare a taxei de timbru nu a ajuns la dosar nu-i este imputabil.
Astfel, la data de 28 decembrie 2009 a trimis prin poştă, cu confirmare de primire, motivele de apel însoţite de taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (chitanţa) şi timbrul judiciar de 0,15 lei, cum de altfel i se pusese în vedere prin citaţia emisă pentru termenul din 7 ianuarie 2010.
Din încheierea de şedinţă de la acest termen rezultă că la dosarul cauzei au ajuns numai motivele de apel însoţite de timbrul judiciar, deşi în plicul cu care au fost trimise acestea se afla şi taxa de timbru.
De altfel, faptul că obligaţia de timbrare a fost satisfăcută anterior trimiterii motivelor de apel rezultă şi din cuprinsul chitanţei, care atestă plata taxei de timbru la data de 28 decembrie 2009, fiind absurd să se considere că în plicul cu motivele de apel a existat numai timbrul judiciar, nu şi taxa de timbru, deşi aceasta fusese plătită înainte.
La cererea de recurs a fost anexată copia chitanţei, emisă de Agenţia Fiscală a Consiliului Local al Municipiului Constanţa.
Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare în termenul legal.
Recursul este fondat, potrivit celor ce se vor arăta în continuare:
Este adevărat că în dosarul de apel nu există chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru aferentă apelului declarat de reclamant, ci numai timbrul judiciar.
Conform celor reţinute de instanţa de apel în încheierea de dezbateri de la termenul din 7 ianuarie 2010, numai timbrul judiciar datorat de reclamantul-apelant este ataşat motivelor de apel, care au fost expediate prin poştă.
Expedierea prin poştă, odată cu motivele de apel, a timbrului judiciar, coroborată cu faptul dovedit în recurs, acela că taxa judiciară de timbru aferentă apelului reclamantului a fost plătită anterior expedierii prin poştă a motivelor de apel, permite să se prezume, pe temeiul art. 1203 C. civ., că şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru a fost expediată odată cu motivele de apel.
Astfel, din chitanţa emisă de Agenţia Fiscală a Consiliului Local al Municipiului Constanţa, depusă în copie în recurs, rezultă că reclamantul O.D. a achitat taxa judiciară de timbru datorată în apel la data de 28 decembrie 2009.
Această dată este anterioară celei la care reclamantul a expediat prin poştă motivele de apel, respectiv 30 decembrie 2009, conform ştampilei poştei de pe plicul de la dosarul de apel, fiind greu de presupus că, în atare condiţii, numai timbrul judiciar a fost trimis de parte la dosar odată cu motivele de apel, nu şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru, aceasta cu atât mai mult cu cât în finalul motivelor de apel reclamantul făcuse menţiunea că ataşează taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar.
Aşa fiind, reţinând că taxa judiciară de timbru aferentă apelului reclamantului era achitată la termenul la care au avut loc dezbaterile asupra apelului şi că ea fusese trimisă la dosar anterior acestui moment, odată cu motivele de apel şi timbrul judiciar, Înalta Curte apreciază că soluţia de anulare a apelului reclamantului ca netimbrat a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, care condiţionează anularea unei cereri de neachitarea taxelor judiciare de timbru până la termenul stabilit de instanţă.
Pe cale de consecinţă, fiind întrunite cerinţele cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmează ca recursul reclamantului să fie admis pe temeiul art. 312 alin. (1), (3) şi (5) raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu consecinţa casării deciziei recurate în parte şi trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru rejudecarea apelului reclamantului, în a cărui cercetare pe fond nu s-a intrat; celelalte dispoziţii ale deciziei recurate, referitoare la soluţia dată apelului pârâtei, vor fi menţinute, nefăcând obiectul recursului exercitat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul O.D. împotriva deciziei civile nr. 20/A din 22 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Casează în parte Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru rejudecarea apelului declarat de reclamant împotriva sentinţei civile nr. 680 din 5 mai 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 700/2011. Civil. Perimare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 696/2011. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
