ICCJ. Decizia nr. 7358/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 7358/2011

Dosar nr.4860/118/2008

Şedinţa publică din 20 octombrie 2011

Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:

1. Hotărârea instanţei de apel

Prin Decizia nr. 136 C din 23 iunie 2010, Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale a respins ca nefondate apelurile declarate de reclamanţii I.V.C. şi U.L., precum şi de pârâţii Municipiul Constanţa prin primar şi Primarul municipiului Constanţa împotriva Sentinţei civile nr. 744/C din 15 iunie 2009 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia civilă.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a arătat, cu referire la apelul reclamanţilor, că potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză rezultă că atelierul care ocupă în parte terenul din Constanţa, nu este o construcţie uşoară sau demontabilă, ci o construcţie definitivă care a fost edificată anterior datei de 1 ianuarie 1990 şi pentru care deţinătorul nu trebuie să prezinte probe.

Terenul ocupat de o construcţie definitivă nu poate fi considerat un teren liber în accepţiunea Legii nr. 10/2001 şi nu poate fi restituit în natură.

Legat de apelul pârâţilor, s-a arătat că obligaţia ce a fost stabilită în sarcina acestora este corectă în condiţiile în care a avut ca temei Legea nr. 247/2005.

2. Recursul

2.1. Motive

Reclamanţii au declarat recurs prin care au formulat următoarele critici:

Hotărârea instanţei de apel este nelegală şi netemeinică pentru că, deşi ambele instanţe au reţinut corect împrejurările de fapt privind caracterul abuziv al preluării imobilului de către stat şi calitatea reclamanţilor de persoane îndreptăţite la restituire au apreciat în mod greşit caracterul de construcţie definitivă a atelierului care se află pe teren.

Raportul de expertiză efectuat în cauză nu este fundamentat pe constatări directe şi proprii ale expertului tehnic, prin obiecţiunile formulate reclamanţii contestând caracteristicile tehnice ale construcţiei. Expertul tehnic nu a descris detaliat fiecare corp de clădire şi a omis să arate că cel puţin o parte din construcţie este alcătuită din materiale care permit demolarea rapidă.

Au fost încălcate dispoziţiile pct. 10.4 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 prin care s-a stabilit ca norma cuprinsă în art. 10 alin. (3) din lege să fie interpretată în sensul că dacă se constată că o construcţie a fost edificată fără autorizaţii legale trebuie să se emită decizie de restituire în natură persoanei îndreptăţite.

2.2. Analiza recursului

Recursul nu este întemeiat şi va fi respins pentru următoarele considerente:

Împrejurarea că o construcţie are sau nu caracter definitiv constituie o situaţie de fapt, la aprecierea exclusivă a instanţelor de fond.

În speţă, ambele instanţe de fond au stabilit, în baza dovezilor administrate, faptul că pe terenul situat la adresa din str. Cibinului nr. 14B a fost edificată o construcţie cu caracter definitiv, aparţinând SC C.U. SRL, evidenţiată în capitalul societăţii şi în inventarul mijloacelor fizice ale acesteia.

Obligând pârâţii să propună reclamanţilor, pentru acest teren, acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale, instanţele de fond nu au nesocotit prevederile pct. 10.4 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001. Conform acestui text, norma cuprinsă la alin. (3) al art. 10 din lege instituie obligativitatea restituirii în natură a terenurilor, în ipoteza în care pe acestea se află edificate ilegal fie construcţii, indiferent de destinaţia acestora, fie construcţii uşoare sau demontabile. În aceste cazuri entitatea învestită cu soluţionarea notificării va analiza regimul juridic al construcţiilor deja edificate şi în ipoteza în care va constata că acestea au fost construite sau, după caz, amplasate fără autorizările legale va emite Decizia de restituire în natură persoanei îndreptăţite potrivit legii. Se vor restitui în natură terenurile pe care au fost amplasate construcţii uşoare sau demontabile (garaje, chioşcuri şi altele asemenea), chiar dacă amplasarea acestora a fost autorizată (construcţiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii, numai pe perioadă determinată, adică autorizaţia era temporară). În acest ultim caz proprietarul este ţinut a respecta prevederile art. 14 din lege.

Întrucât nu s-a probat faptul că imobilul-construcţie aflat pe terenul în litigiu a fost edificat, în anul 1971, fără autorizaţie - pentru a putea fi considerat a fi fost edificat ilegal - şi s-a dovedit, în schimb, caracterul de construcţie definitivă, instanţa de recurs va reţine că, prin soluţia pronunţată instanţele de fond au făcut aplicarea şi interpretarea corectă a legii materiale incidente în cauză.

Aşadar, criticile formulate nu întrunesc cerinţele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii I.V.C. şi U.L. împotriva Deciziei nr. 136C din 23 iunie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 octombrie 2011.

Procesat de GGC - LM

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 7358/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs