ICCJ. Decizia nr. 7682/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 7682/2011
Dosar nr.79/35/2009
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 2007/2006, Judecătoria Satu Mare, în baza art. 165 C. proc. civ., a disjuns capătul de cerere prin care s-a solicitat, de către reclamanţii D.M.M., K.Ş.I., C.M. şi C.I.E., prin mandatar D.M.M., restituirea imobilului situat în Satu Mare, B-dul C., înscris în C.F. Satu Mare, de capătul de cerere prin care s-a solicitat retrocedarea a două parcele de teren în suprafaţă de 1,3 ha fiecare, situate în Lunca Someş şi anularea titlurilor de proprietate.
Prin Sentinţa civilă nr. 3154 din 29 iunie 2006, Judecătoria Satu Mare a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa soluţionării cererii în favoarea Tribunalului Satu Mare, reţinând că sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi nu ale Legii nr. 18/1991.
Prin Sentinţa civilă nr. 673/D din 28 iunie 2007, Tribunalul Satu Mare, secţia civilă, a respins plângerea formulată de reclamanţi în baza Legii nr. 10/2001, reţinând că, potrivit C.F. Satu Mare, rezultă că proprietar asupra cotei de ½ din imobilul A + 1 este T.T., căsătorită cu K.F., iar la B 5, cota de ½ a imobilului de sub A + 1 - porţiunea de proprietate a soţiei lui L.Z., născută Z.M., dreptul de proprietate a fost întabulat asupra statului ca imobil abandonat.
Prima instanţă a reţinut că imobilul în litigiu, proprietatea lui K.T., situat în Municipiul Satu Mare, B-dul C., a fost expropriat în baza Decretului nr. 250/1974, iar prin procesul-verbal de evaluare nr. X/1975 s-a menţionat o suprafaţă construită de 383 mp, valoarea despăgubirilor fiind stabilită la 861,75 RON.
S-a arătat că, referitor la acest imobil s-au formulat de către D.M., două cereri, înregistrate sub nr. X din 11 octombrie 2002 şi nr. Y din 11 octombrie 2002, iar prin Adresa nr. X/2004 emisă de Instituţia Prefectului Satu Mare s-a reţinut că reclamanta a solicitat despăgubiri potrivit Legii nr. 10/2001 pentru bunurile mobile (batoză de treierat, locomotivă) şi imobile (1,3 ha teren).
Prima instanţă a constatat că notificarea a fost depusă peste termenul prevăzut de art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, prelungit succesiv prin OUG nr. 109/2001 şi OUG nr. 145/2001.
Împotriva sentinţei menţionate au declarat apel reclamanţii, apel ce a fost admis prin Decizia nr. 24/A din 30 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă, prin care s-a desfiinţat sentinţa cu trimitere spre rejudecare la Judecătoria Satu Mare.
Instanţa de apel a reţinut că cele două antecesoare ale reclamanţilor au făcut demersuri, încă din anul 1991, pentru recuperarea bunurilor preluate abuziv de Statul Român, contestaţia cu care au învestit instanţa fiind întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 18/1991 şi vizând inclusiv terenurile situate în extravilanul Municipiului Satu Mare, caz în care nu trebuie disjuns acest capăt de cerere.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Primarul Municipiului Satu Mare, susţinând că demersul reclamanţilor formulat în temeiul Legii nr. 10/2001, este tardiv.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, prin Decizia nr. 5371 din 2 octombrie 2008, a admis recursul pârâtului Primarul Municipiului Satu Mare, a casat Decizia atacată şi a trimis cauza pentru judecarea apelului la Curtea de Apel Oradea, reţinând că hotărârea este nelegală pentru greşita aplicare a art. 297 C. proc. civ., în condiţiile în care s-a desfiinţat hotărârea primei instanţe fără a exista vreun motiv care să atragă incidenţa acestui text de lege.
Rejudecând cauza, Curtea de Apel Oradea - prin Decizia nr. 92 din 20 mai 2009, a admis apelul declarat de apelanţii-reclamanţi, a anulat Sentinţa nr. 673/D din 28 iunie 2007 a Tribunalului Satu Mare şi a trimis cauza spre competentă soluţionare la Judecătoria Satu Mare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut că încă din anul 1991, numita K.V. a formulat cerere pentru restituirea imobilului situat în Satu Mare, B-dul C., cerere reiterată în baza Legii nr. 112/1995, precum şi ulterior până la decesul acesteia survenit la data de 27 martie 2005.
S-a considerat că instanţele trebuiau să califice cererea introductivă ca fiind formulată în baza Legii nr. 18/1991 şi în privinţa terenului înscris în C.F., respectiv în baza Legii nr. 112/1995, pentru construcţia cu destinaţie de locuinţă, preluată de stat.
S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 297 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea fiind anulată ca o consecinţă a soluţionării cauzei cu încălcarea normelor de competenţă materială.
Împotriva deciziei menţionate a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul Primarul Municipiului Satu Mare, criticând-o pe motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul a susţinut că terenul în litigiu, situat în Municipiul Satu Mare, pe B-dul C., este un teren intravilan, astfel că incorect s-a calificat cererea reclamanţilor ca fiind întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 18/1991.
De asemenea, s-a arătat că nici considerentele deciziei recurate potrivit cărora, cererea cu privire la construcţie trebuia analizată din perspectiva Legii nr. 112/1995 nu pot fi primite, având în vedere că aceasta (cererea) s-a formulat anterior adoptării acestui act normativ, respectiv în anul 1991.
Recurentul a invocat în susţinerea aceloraşi argumente şi motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., susţinând că s-a interpretat greşit actul de voinţă al părţilor şi prevederile art. 8 şi 11 din Legea nr. 18/1991.
Intimata D.M.M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Ca urmare a decesului intimatei reclamante K.B.B. la 20 decembrie 2009, au fost introduşi în cauză moştenitorii acesteia, conform certificatului de calitate de moştenitor din 12 aprilie 2011 eliberat de BNP D.P.D., respectiv: F.V.G., K.Z.P. şi Z.M.K.
Examinând criticile formulate prin motivele invocate de pârâtul-recurent, Curtea va constata că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Autoarea reclamanţilor, K.V., a formulat încă din anul 1991 cerere de restituire a imobilului situat în B-dul C., Satu Mare, cerere reiterată ulterior, la intrarea în vigoare a Legii nr. 112/1995, la care s-au făcut mai multe reveniri.
Se impune a se constata că pentru suprafaţa de 5,39 ha s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitei A.M., cu toate că, prin Adeverinţa din 4 octombrie 1991 eliberată de Comisia Locală Satu Mare pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, s-a certificat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea solicitantelor A.M., P.M., P.I. şi K.V.
Faţă de această situaţie, instanţa de apel a calificat corect cererea reclamanţilor ca fiind întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 18/1991 şi în privinţa terenului înscris în C.F., cu atât mai mult cu cât plângerea cu care a fost învestită iniţial Judecătoria Satu Mare s-a bazat pe dispoziţiile Legii nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, prin aceasta solicitându-se şi anularea eventualelor titluri emise pentru imobilele în discuţie.
Critica potrivit căreia s-a calificat eronat cererea de restituire a construcţiilor ca fiind întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 112/1995 nu poate fi primită, având în vedere că terenul construit şi neconstruit a fost solicitat în baza aceloraşi cereri, la care reclamanţii au făcut numeroase reveniri, concretizate în adrese către Primăria şi Instituţia Prefectului Satu Mare, dintre care unele au fost înregistrate ulterior intrării în vigoarea Legii nr. 112/1975.
În acest context, este irelevant la acest moment regimul juridic al imobilului în discuţie, câtă vreme solicitarea reclamanţilor formulată în temeiul Legii nr. 18/1991 nu a fost examinată în fond în baza dispoziţiilor legale invocate, de către instanţa competentă material să soluţioneze plângerea.
Pentru toate aceste considerente, se va constata că nu sunt întrunite motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., întrucât instanţa de apel a aplicat corect dispoziţiile art. 297 alin. (2) C. proc. civ., anulând hotărârea pronunţată de o instanţă necompetentă.
În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Satu Mare împotriva Deciziei civile nr. 92/A din 20 mai 2009 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 01 noiembrie 2011.
Procesat de GGC - CT
| ← ICCJ. Decizia nr. 7680/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 7686/2011. Civil. Expropriere. Recurs → |
|---|
