ICCJ. Decizia nr. 8456/2011. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 8456/2011
Dosar nr.937/35/2010
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea la 5 octombrie 2009, reclamantul D.I.T. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român, Guvernul României şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, solicitând obligarea acestora la plata sumei de 5.000.000 RON, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat prin supunerea la torturi fizice şi psihice ca urmare a nesoluţionării plângerii penale formulate împotriva unui magistrat, plângere înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, trimisă ulterior Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
Prin Sentinţa civilă nr. 11 din 17 noiembrie 2009, Curtea de Apel Oradea, secţia civilă mixtă, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Satu Mare conform art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. şi având în vedere că obiectul litigiului a fost estimat de reclamant la 5.000.000 RON.
Învestit prin declinare, Tribunalul Satu Mare, secţia civilă, prin Sentinţa civilă nr. 952/D din 4 iunie 2010, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Guvernul României, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi a respins acţiunea faţă de aceştia.
S-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi s-a admis în parte acţiunea în contradictoriu cu acest pârât, precum şi Statul Român prin M.F.P.
În baza art. 6 din C.E.D.O. şi art. 21 alin. (1) - (3) din Constituţia României a fost calificată acţiunea drept plângere împotriva actelor procurorului, ce a fost transmisă spre competentă soluţionare Procurorului General al Curţii de Apel Cluj, pentru verificarea legalităţii soluţiei de clasare, din adresa din 26 august 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
S-a respins cererea pentru acordarea despăgubirilor morale.
Împotriva sentinţei menţionate a declarat apel reclamantul, criticând-o ca nelegală pentru greşita calificare a cererii introductive ca plângere penală, câtă vreme a solicitat să se constate încălcarea art. 2, 3 şi 5 pct. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea de Apel Oradea, secţia civilă mixtă, prin Decizia civilă nr. 12/A din 17 ianuarie 2011, a respins apelul reclamantului ca nefondat, reţinând că prima instanţă a calificat corect cererea acestuia ca fiind o plângere împotriva actelor procurorului, câtă vreme aceasta s-a plâns faţă de modul de soluţionare a plângerii penale formulate la 12 august 2009 şi înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr. 18020.
S-a constatat că menţiunea din cuprinsul adresei în privinţa suprimării oricărei căi de atac conform art. 278 - 2781 C. proc. civ. împotriva soluţiei de netrimitere în judecată, încalcă liberul acces la justiţie al reclamantului.
Împotriva deciziei menţionate a declarat recurs reclamantul D.I.T.
Prin motivele de recurs, acesta a susţinut că Tribunalul Satu Mare a făcut afirmaţii false în sensul că s-ar fi dat o rezoluţie în dosarul penal.
De asemenea, s-a susţinut că s-a afirmat, în mod inadmisibil, că o cerere de chemare în judecată a Statului într-un proces civil ar fi o plângere penală.
La prima zi de înfăţişare în recurs, Curtea, din oficiu, a invocat excepţia nulităţii recursului raportat la dispoziţiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ.
Examinând cu prioritate excepţia invocată din oficiu, Curtea va constata nulitatea recursului reclamantului pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 3021 lit. c), cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care această cale de atac se întemeiază şi dezvoltarea acestora sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, identificarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., dar şi dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată raportat la motivul de recurs invocat.
În cauză, recurentul nu s-a conformat dispoziţiilor înscrise în art. 3021 şi 304 C. proc. civ., întrucât nici în declaraţia de recurs şi nici prin memoriu separat, nu a indicat vreunul dintre motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de lege.
Simpla exprimare a nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată nu permite instanţei de recurs o cenzurare a deciziei curţii de apel.
În consecinţă, Curtea va constata că, în speţă, nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs în dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu o nemotivare a căii de atac.
Ca atare, în temeiul dispoziţiilor art. 306 alin. ultim C. proc. civ., se va constata nulitatea recursului declarat de reclamantul D.I.T.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamantul D.I.T. împotriva Deciziei nr. 12/A din 17 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 noiembrie 2011.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 8454/2011. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8453/2011. Civil. Despăgubiri Legea... → |
|---|
