ICCJ. Decizia nr. 1024/2012. Civil. Pretenţii. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1024/2012
Dosar nr. 6393/108/2010
Şedinţa publică din 28 februarie 2012
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 670 din 11 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. 6393/108/2010, s-a admis acţiunea reclamantei SC B.S.A.M. SRL Arad împotriva pârâtului Municipiul Arad, prin Primar, fiind obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 142.520 lei ca fiind diferenţa dintre majorările de întârziere la TVA şi valoarea dobânzii legale şi la plata sumei de 11.750,6 lei cheltuieli de judecată.
Instanţa de fond a reţinut că în cauză sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, fapta ilicită constituind-o plata cu întârziere a contravalorii facturilor fiscale emise de reclamantă în perioada mai - noiembrie 2006, fiind plătite doar în baza titlului executoriu evidenţiat mai sus la data de 12 mai 2010, că prejudiciul constă în valoarea majorărilor de întârziere care i-au fost imputate iar vinovăţia pârâtului constă în faptul că acesta a acţionat cu vinovăţie ştiind că neplata prejudiciului o va prejudicia pe reclamantă existând raportul de cauzalitate între fapta ilicită a pârâtului şi suma de bani pe care reclamanta a fost obligată să o plătească.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul Municipiul Arad, prin Primar, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii apelate în sensul respingerii acţiunii introductive de instanţă, iar în subsidiar admiterea apelului şi modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul reducerii cuantumului sumei acordate cu titlu de despăgubiri la valoarea solicitată de reclamant şi reducerea cheltuielilor de judecată la o valoare corectă şi justă în conformitate cu munca depusă în speţă.
Apelantul a solicitat în principal modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii acţiunii introductive de instanţă ca netemeinică şi nelegală, iar în subsidiar modificarea în parte a hotărârii apelate în sensul reducerii cuantumului sumei de la 142.520 lei, la 105.288,05 lei aşa cum se solicită în acţiunea introductivă de instanţă precizată precum şi reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată la o valoare corectă, pe care recurentul o apreciază la 4.000 lei.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, prin Decizia nr. 198/A din 29 septembrie 2011 a admis apelul formulat de pârâtul Municipiul Arad, prin Primar, a schimbat, în sensul că a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC „B.S.A.M." SRL împotriva pârâtului, fără cheltuieli de judecată.
În fundamentarea acestei decizii instanţa de control judiciar a constatat că prima instanţă a procedat greşit reţinând numai o secvenţă a relaţiilor dintre părţi, în loc să analizeze în ansamblu derularea raporturilor juridice.
Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs reclamanta, care a solicitat modificarea în totalitate a deciziei nr. 198/A pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. 6393/108/2010 şi, pe cale de consecinţă, respingerea apelului formulat de către Municipiul Arad şi menţinerea dispoziţiilor Sentinţei Comerciale nr. 670/2011 a Tribunalului Arad, cu cheltuieli de judecată aferente.
Recurenta – reclamantă îşi subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocând următoarele aspecte:
- Decizia nr. 198/A/2011 a Curţii de Apel Timişoara are la bază o susţinere eronată a d-lui expert potrivit căreia recurenta a încasat, ca urmare a punerii în executare a dispozitivului Sentinţei Comerciale nr. 236/2009 a Tribunalului Arad, mai mult decât era îndreptăţită, astfel că prejudiciul pe care l-a suferit este acoperit integral. Această constatare a d-lui expert şi însuşită de instanţa de apel este ineficientă raportat Ia obiectul acestei cauze şi la obiectivele expertizei contabile efectuate şi, ceea ce este mult mai grav, încalcă autoritatea de lucru judecat.
Instanţa de apel a reţinut că expertul numit în cauză a efectuat o analiză amplă a relaţiilor dintre părţi "conform obiectivelor fixate de instanţă, care a fost, însă, preluată doar în parte de către Tribunalul Arad. Menţiunile cuprinse în considerentele hotărârii pronunţate de instanţa de apel, potrivit cărora obiectivele expertizei contabile efectuate în acest dosar au privit analiza de ansamblu a raporturilor dintre părţi, sunt greşite. Prin modul în care a realizat expertiza contabilă expertul a depăşit limita obiectivelor care au fost încuviinţate de instanţa de judecată, astfel că instanţa de apel trebuia să ignore opiniile expertului raportat la obiectivele formulate în cauză, aşa cum în mod corect a procedat prima instanţă, şi să pronunţe o hotărâre judecătorească care să respecte cadrul procesual al acestui litigiu.
- modul în care instanţa de apel a înţeles să soluţioneze prezenta cauză încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinţei nr. 236/2009 a Tribunalului Arad, instanţa de control judiciar ignorând faptul că valoarea sistemului de parcare a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească şi a realizat o analiză este nelegală întrucât a presupus cercetarea unor împrejurări cu privire la care s-a pronunţat deja o instanţă de judecată - prin Sentinţa Comercială nr. 236/2009 a Tribunalului Arad rămasă irevocabilă. Raportat la dispozitivul sentinţei antemenţionate, Curtea de Apel Timişoara nu mai putea face în această cauză nicio apreciere legată de cuantumul sumei pe care am încasat-o cu titlu de preţ al sistemului de parcare.
- instanţa de apel a apreciat, în mod greşit, că prima instanţă a reţinut doar o secvenţă a relaţiilor dintre părţi şi a efectuat, prin urmare, o analiză parţială a acestora. Prima instanţă a procedat în mod corect dat fiind faptul că Tribunalul Arad a analizat starea de fapt raportat la aspectele deja tranşate prin soluţionarea dosarului judecat irevocabil şi a pronunţat astfel o hotărâre judecătorească care respectă autoritatea de lucru judecat a Sentinţei Comerciale nr. 236/2009 a Tribunalului Arad.
Înalta Curte, examinând cererea de recurs din perspectiva criticilor invocate de reclamantă, astfel cum acestea au fost circumscrise temeiurilor de drept indicate, reţine nemotivarea în drept a acestora în raport de reglementarea cuprinsă în art. 3021 lit. c) C. proc. civ., pentru următoarele considerente:
Recursul, cale extraordinară de atac, poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate, în reglementarea expresă şi limitativă redată în art. 304 C. proc. civ.
Deşi recurenta îşi subsumează criticile dispoziţiilor art.304 pct.9 C. proc. civ., acestea vizează istoricul cauzei, atitudinea procesuală a părţilor, situaţii de fapt şi administrarea probatoriului, fără a fi susţinute în drept.
Aşadar, simpla prezentare a motivelor de netemeinicie de către recurenţi, reiterarea unor situaţii de fapt, în lipsa unei argumentaţii în drept care să situeze criticile în sfera temeiului de modificare indicat fac imposibilă exercitarea efectivă a controlului de legalitate al instanţei de recurs.
În considerarea celor ce preced, constatând că recurenta nu s-a conformat obligaţiei reglementată de dispoziţiile art. 3021 lit. c) C. proc. civ. potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de recurs şi dezvoltarea lor, Înalta Curte, având în vedere şi inexistenţa motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea cererii de recurs în temeiul art. 3021 lit. c) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea cererii privind recursul declarat de reclamanta SC B.S.A.M. SRL ARAD împotriva deciziei nr. 198/A din 29 septembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, în temeiul art. 3021 lit. c) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 1023/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1022/2012. Civil. Constatare nulitate act.... → |
---|