ICCJ. Decizia nr. 1026/2012. Civil. Constatare nulitate act. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1026/2012
Dosar nr. 8998/110/2010
Şedinţa publică din 28 februarie 2012
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău, reclamanta SC S.T.C. SRL Bacău a chemat în judecată pârâta SC R.E. SRL Bacău, pentru ca, prin hotărârea judecătorească să se constate nulitatea filei CEC seria Bc 300 nr. 01631640 emisă de SC S.T.C. SRL către SC R.E. SRL în anul 2006.
Reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 59/1934 şi pe cele ale art. 948 C. civ.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei, arătând că în cauză competenţa revine Judecătoriei Bacău, excepţia litispendenţei, având în vedere că reclamanta a mai formulat o acţiune similară, ce a făcut obiectul dosarului nr. 7929/110/2010 care a fost declinatăla Judecătoria Bacău, iar în caz de respingere a acestei excepţii a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat. De asemenea, pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active, motivat de faptul că anularea instrumentului de plată se poate cere doar de posesor, nu şi de emitent; excepţia inadmisibilităţii acţiunii, motivat de faptul că, potrivit art. 67 din legea Cec-ului, declararea nulităţii se poate cere doar în cazul pierderii,distrugerii sau furtului filei CEC, ori reclamantul a arătat că i-a predat fila CEC, ca şi garanţie a îndeplinirii obligaţiei;excepţia prematurităţii, având în vedere că nu au fost iniţiate procedurile de executare silită, pentru ca reclamanta să poată formula opoziţie sau contestaţie la titlu.
Prin sentinţa civilă nr. 125 din 09 februarie 2011, Tribunalul Bacău a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a respins acţiunea reclamantei ca inadmisibilă, reţinând în fundamentarea hotărârii că Legea nr. 59/1934 a cecului este o lege specială, derogatorie de la dreptul comun, că aceasta se completează cu dispoziţiile Codului comercial şi cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care Legea nr. 59/1934 nu conţine dispoziţii pentru reglementarea unei situaţii şi dispoziţiile din legea generală nu contravin legii speciale. A mai reţinut instanţa că CEC-ul este instrument de plată şi nu de garanţie, cum l-a folosit reclamanta iar potrivit art. 53 din Legea 59/1934, CEC-ul are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 48 si art. 49 din lege, împrejurare faţă de care legea stabileşte expres şi limitativ cazurile de nulitate a cec-ului.
Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta SC „S.T.C." SRL a declarat apel, considerând-o nelegală motivat de faptul că din actele dosarului a rezultat nulitatea instrumentului de plată-fila CEC- care a fost completată în mod abuziv de către intimată. A arătat apelanta că sunt îndeplinite cerinţele art. 23 din Legea nr. 59/1934 şi că, după finalizarea lucrărilor, intimata a avea obligaţia legală de restituire a filei CEC.
Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 66 din 13 septembrie 2011, a respins ca nefondat, apelul reclamantei, instanţa de control judiciar reţinând, în esenţă, legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate din perspectiva criticilor formulate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC S.T.C. SRL BACĂU, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de fond.
Recurenta-reclamantă îşi subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi vizează, în esenţă, soluţionarea greşită de către instanţe a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, din perspectiva aplicării şi interpretării eronate a art. 23 şi art. 55 din Legea nr. 59/1934 privind cecul, cambia şi biletul la ordin.
Înalta Curte, examinând Decizia atacată constată că recursul este fondat pentru motivele ce se vor arăta.
În baza rolului activ conferit de art. 129 alin. (5) C. proc. civ. instanţa avea obligaţia de a-şi clarifica limitele învestirii în funcţie de cauzele care au generat raporturile juridice dintre părţi şi de finalitatea acţiunii, lămurirea acestui aspect fiind esenţială în determinarea normelor de drept incidente.
Deşi în fundamentarea în drept a acţiunii reclamanta suprapune cauzele de nulitate ale CEC-ului reglementate de legea specială, Legea nr. 59/1934, peste cele privind validitatea unei convenţii prevăzute de dreptul comun (art. 948 C. civ.), din motivarea demersului său judiciar rezultă cu evidenţă faptul că fila CEC a avut ca finalitate garantarea executării în bune condiţii a prestaţiilor stabilite prin contractul de livrare şi execuţie sub rezerva proprietăţii nr. 340/2005, astfel cum rezultă din Capitolul V art. 12 lit. f) din contract, fila CEC urmând a fi ulterior restituită, la finalizarea contractului.
Aşadar, raportul juridic fundamental pe care se întemeiază acţiunea este configurat de convenţia părţilor şi nu de fila CEC care a fost emisă în considerarea executării contractului, în cauză fiind aşadar aplicabile dispoziţiile dreptului comun şi nu cele ale legii speciale, acţiunea promovată fiind astfel admisibilă.
În considerarea celor ce preced Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc. civ. va admite recursul, va casa atât Decizia recurată cât şi sentinţa apelată şi va trimite cauza Tribunalului Bacău pentru soluţionarea fondului cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta SC S.T.C. SRL BACĂU împotriva deciziei nr. 66/2011 din 13 septembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, casează Decizia recurată şi sentinţa nr. 125 din 9 februarie 2011 pronunţată de Tribunalul Bacău şi trimite cauza aceleiaşi instanţe de fond pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1025/2012. Civil. Actiune în daune... | ICCJ. Decizia nr. 1023/2012. Civil → |
|---|
