ICCJ. Decizia nr. 1269/2012. Civil. Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1269/2012
Dosar nr. 1666/112/2009
Şedinţa publică din 8 martie 2012
Asupra recursurilor de faţă;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 1666/112/2009, reclamantul O.A. a chemat în judecată pe pârâta SC R.C.B.E. SA solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună anularea în parte a hotărârii AGOA a SC R.C.B.E. SA din data de 29 aprilie 2009, respectiv a deciziei consemnată la punctul introductiv din procesul-verbal al adunării, referitor la compunerea consiliului de administraţie, a deciziilor consemnate la pct. 1-8, 13 şi la pct. 14 subpunctele 1-5 de pe ordinea de zi, să constate că acţionarii O.C.D., O.D.I., K.F.V. şi K.V.I. nu avea dreptul de a vota cu privire la pct. 14 subpunctul 2 de pe ordinea de zi, să constate că acest subpunct a fost adoptat conform votului şi poziţiei exprimată de reclamant în procesul-verbal al adunării, fiind fixată limita maximă de retribuţie a directorilor executivi la suma de 6.500 lei brut/lunar.
În cauză, a formulat cerere de intervenţie intervenienta SC N.V.I. SRL, solicitând admiterea în principiu a cererii de intervenţie, constatarea nulităţii absolute a hotărârii AGOA a SC R.C.B.E. SA din data de 29 aprilie 2009, iar în subsidiar admiterea acţiunii formulată de reclamant, pe care intervenienta şi-a însuşit-o în totalitate.
Prin sentinţa comercială nr. 216/CC din 5 octombrie 2010 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului O.A., a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii petitelor în constatare formulate în acţiunea introductivă, a fost respinsă acţiunea reclamantului pentru lipsa calităţii procesuale active. Totodată, a fost admisă cererea de intervenţie în interes propriu şi a fost constatată nulitatea hotărârilor 1-5 adoptate la data de 29 aprilie 2009 în AGOA a SC R.C.B.E. SA. A fost obligată pârâta la 11.900 lei cheltuieli de judecată către intervenientă.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin contractul de cesiune din 9 iunie 2008 încheiat între reclamant, în calitate de cedent şi numiţii O.C.D. şi O.M., în calitate de cesionari, cedentul a transmis integral dreptul său de proprietate asupra acţiunilor deţinute la SC R.C.B.E. SA.
Prin urmare reclamantul nu poate avea calitate procesuală activă, acesta pretinzând că a formulat cererea introductivă în calitate de acţionar.
Pe de altă parte, s-a reţinut că prin contractul de cesiune din 13 octombrie 2008, numiţii O.C.D. şi O.M. au cesionat acţiunile dobândite anterior de la O.A. către intervenienta SC N.V.I. SRL Bistriţa.
Prin sentinţa comercială nr. 649/2009 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. 1926/112/2008 pârâta a fost obligată să înscrie în registrul acţionarilor modificările intervenite în structura acţionariatului, sentinţa devenind irevocabilă, prin Decizia nr. 45/2010 a Curţii de Apel Cluj.
Pârâta, deşi a cunoscut faptul că intervenienta a devenit acţionar, nu a convocat-o la adunarea generală din 29 aprilie 2009, încălcând astfel prevederile art. 101 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, situaţie ce atrage aplicarea prevederilor art. 132 alin. (2) şi (3) din aceeaşi lege, cu consecinţa nulităţii celor cinci hotărâri adoptate la aceea dată.
Împotriva acestei decizii a declarat apel pârâta SC R.C.B.E. SA Bistriţa.
Prin Decizia civilă nr. 43 din 9 martie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a fost admis apelul declarat de pârâtă, a fost schimbată în parte sentinţa apelată, în sensul că a fost respinsă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientă, fiind menţinute restul dispoziţiilor sentinţei apelate. Au fost obligaţi reclamantul şi intervenienta în interes propriu, în solidar, la plata sumei de 5000 lei cheltuieli parţiale de judecată în primă instanţă, către pârâtă, iar intimata a fost obligată la plata sumei de 2500 lei, în favoarea apelantei, reprezentând cheltuieli parţiale de judecată în apel.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Soluţionarea cauzei este legată de clarificarea situaţiei acţionariatului societăţii pârâte la data de 29 aprilie 2009.
În acest sens, s-a stabilit în mod clar faptul că la data de 9 iunie 2008 reclamantul a cesionat acţiunile pe care le deţinea la societatea pârâtă (33,33% din capitalul social), către numiţii O.C.D. şi O.M., părţile acestui contract de cesiune depunând declaraţiile cerute de art. 98 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 la sediul pârâtei.
Prin adresa nr. 3594 din 7 iulie 2008, pârâta a înştiinţat părţile din contractul de cesiune despre refuzul de înscriere în registrul acţionarilor a transferului de acţiuni, invocând o clauză din actul constitutiv al societăţii, potrivit căreia, pentru valabilitatea contractului de cesiune ar fi fost necesar acordul AGEA.
Ca urmare a acestui refuz, părţile din contractul de cesiune au formulat o acţiune în instanţă prin care au solicitat obligarea pârâtei să înscrie în registrul acţionarilor respectivul transfer de acţiuni, iar pârâta a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat anularea respectivului contract de cesiune.
La data de 13 octombrie 2008 între O.C.D. şi O.M., pe de o parte, şi intervenienta SC N.V.I. SRL, pe de altă parte, s-a încheiat un contract de cesiune, primii cedând celei din urmă întregul pachet de acţiuni deţinut la SC R.C.B.E. SA.
SC N.V.I. SRL a formulat cerere de intervenţie în dosarul nr. 1926/112/2008, solicitând, la rândul său, obligarea pârâtei din cauza de faţă la înscrierea în registrul acţionarilor a transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor.
Prin sentinţa comercială nr. 649 din 14 iulie 2009 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. 1926/112/2008, devenită irevocabilă prin Decizia civilă nr. 45 din 21 aprilie 2010 a Curţii de Apel Cluj, a fost obligată SC R.C.B.E. SA să înscrie în registrul acţionarilor modificările survenite în structura acţionariatului, intervenienta fiind înscrisă astfel în registrul acţionarilor ca proprietară a 33,33% din acţiunile pârâtei. Totodată, a fost respinsă cererea reconvenţională formulată de către SC R.C.B.E. SA.
Instanţa de apel a apreciat că sentinţa comercială nr. 649/2009 nu a produs efecte anterioare, ci doar ulterioare datei la care a fost pronunţată, respectiv 14 iulie 2009, aceasta însemnând că structura acţionariatului societăţii pârâte, la data ţinerii adunării generale a acţionarilor din 29 aprilie 2009, era cea înscrisă la acea dată în registrul acţionarilor şi nu cea determinată de sentinţa comercială nr. 649 din 14 iulie 2009.
Instanţa de apel a reţinut că această concluzie se impune din analiza dispoziţiilor art. 117 alin. (4) din legea societăţilor comerciale, care face referire la convocarea acţionarilor la adresele înscrise în registrul acţionarilor, precum şi ale dispoziţiilor art. 123 alin. (3) din aceeaşi lege, care se referă la dreptul de a fi convocat al acţionarilor înscrişi în evidenţele societăţii.
Prin urmare, s-a concluzionat că, dată fiind soluţia formalistă adoptată de legiuitor, atât identitatea acţionarilor cât şi adresele lor de corespondenţă rezultă numai din registrul acţionarilor, astfel cum acestea figurau la data convocării adunării generale.
Instanţa de apel a respins susţinerea apelantei interveniente în sensul că hotărârea judecătorească prin care pârâta a fost obligată să înscrie în registrul acţionarilor menţiunile privind transferul acţiunilor, ar avea caracter declarativ, având efect retroactiv, câtă vreme, din dispozitivul acestei hotărâri nu rezultă o astfel de constatare.
În altă ordine de idei, instanţa de apel a mai reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 98 alin. (1) din legea societăţilor comerciale, odată cu înştiinţarea societăţii despre transferul acţiunilor, administratorii acesteia trebuie să completeze registrul acţionarilor şi să permită acţionarului cedent şi celui cesionar să semneze la rubricile de rigoare, în speţa de faţă constatându-se că mandatarul intervenientei a fost desemnat abia la 24 august 2009, deci după data ţinerii şedinţei AGOA, aceasta însemnând că la data respectivă structura acţionariatului era cea conformă convocărilor şi nu cea susţinută de către intervenientă.
S-a mai apreciată că şi în situaţia în care interveneienta ar fi socotită ca fiind acţionară a societăţii pârâte la data ţinerii AGOA din 29 aprilie 2009, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru constatarea nulităţii absolute a hotărârilor adoptate, în ce priveşte condiţiile de cvorum, la data respectivă fiind prezenţi acţionari care deţin împreună 66,67% din capitalul social al pârâtei, fiind îndeplinite astfel cerinţele impuse de art. 112 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.
Mai mult, s-a reţinut şi faptul că AGOA din 29 aprilie 2009 a fost convocată prin publicare în M.Of. a României Partea a IV nr. 1776 din 25 martie 2009 şi în Ziarul Mesagerul nr. 3776 din 26 martie 2009, fiind vorba de o convocare publică, astfel încât intervenienta putea să i-a cunoştinţă despre convocare şi în această modalitate.
În plus, instanţa de apel a mai reţinut că la AGOA din 29 aprilie 2009, a participat O.A., care este administrator al intervenientei prin O.C.D. şi O.M., care sunt asociaţi ai intervenientei, aceştia alegându-şi calitatea în care au participat la această adunare generală, ca fiind aceea de acţionari ai pârâtei şi nu de reprezentanţi ai intervenientei, care, la rândul ei putea să se pretindă acţionară la societatea pârâtă.
S-a mai constatat de către instanţa de apel că, din întregul material probator existent la dosarul cauzei, rezultă faptul că la toate adunările ţinute în perioada respectivă, au participat numiţii O.C.D. şi O.M., în calitate de mandatari ai acţionarului O.A., însă aceştia nu au pretins niciodată că ar fi fost lipsă de cvorum, ca urmare a neconvocării intervenientei în calitate de acţionară la societatea pârâtă, aceştia pretinzând că îl reprezintă pe mandantul O.A. în calitate de acţionar la societatea pârâtă.
În ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa de apel a făcut aplicaţia prevederilor art. 274 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., reţinând că sumele de 11.900 lei în primă instanţă, şi de 14.880 lei, în apel, sunt nepotrivit de mari în raport de valoarea obiectului pricini şi de complexitatea cauzei.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs intervenienta-recurentă SC N.V.I. SRL şi pârâta SC R.C.B.E. SA Bistriţa.
I. În recursul său, intervenienta a adus următoarele critici deciziei recurate.
1. Instanţa de apel a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 98 din Legea nr. 31/1990 republicată, interpretând greşit cele două contracte de cesiune, schimbând natura şi înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestora.
Astfel, recurenta a susţinut că din cuprinsul deciziei civile nr. 45 din 21 aprilie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1926/112/2008, rezultă cu claritate faptul că fiecare dintre contractele de cesiune încheiate la datele de 9 iunie 2008 şi respectiv 13 octombrie 2008 ar fi trebuit înscris în registrul acţionarilor, încă de la data înştiinţării societăţii pârâte despre încheierea celor două contracte de cesiune.
Recurenta a susţinut că instanţa de apel a aplicat greşit prevederile art. 98 din Legea nr. 31/1990, invocând în acest sens unele decizii de speţă ale ICCJ (dec. nr. 2436/2009, dec. 1284/2007), susţinând că formalităţile prevăzute de textul de lege respectiv au fost instituite pentru a asigura opozabilitatea transmiterii dreptului de proprietate asupra acţiunilor faţă de terţi, ele nefiind o condiţie de validitate în ce priveşte cesiunea acţiunilor nominative între părţile din prezenta cauză.
2. În mod greşit a reţinut instanţa de apel că sentinţa comercială nr. 649 din 14 iulie 2009, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. 1926/112/2008, nu are un efect declarativ, când de fapt aceasta nu face altceva decât să constate o situaţie preexistentă, anume faptul că la data ţinerii AGOA din 29 aprilie 2008 intervenienta avea calitatea de acţionar la societatea pârâtă.
Prin pronunţarea acestei hotărâri, s-a încălcat dreptul recurentei-interveniente de a participa la lucrările AGOA din 29 aprilie 2008, şi de a-şi exercita dreptul de vot.
Recurenta a susţinut că fie şi numai pentru acest fapt, hotărârile adoptate în AGOA din 29 aprilie 2009 sunt lovite de nulitate.
S-a mai susţinut de către recurentă că administratorii societăţii pârâte au încălcat prevederile art. 72 şi art. 73 din LSC, prin faptul că nu au ţinut în mod corespunzător registrele societăţii, respectiv registrul acţionarilor, aceştia refuzând, nejustificat, să-şi îndeplinească o obligaţie stabilită de lege în sarcina lor atunci când au refuzat înscrierea transferului acţiunilor în registrul acţionarilor.
II. În recursul său, pârâta a adus următoarele critici deciziei recurate.
Hotărârea instanţei de apel este dată cu greşita aplicare a dispoziţiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ., deoarece aceste dispoziţii prevăd clar faptul că partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Cum instanţa de apel a dat câştig de cauză intervenientei, reclamantul şi intervenienta trebuiau obligaţi la toate cheltuielile de judecată efectuate de către pârâtă, inclusiv onorariul de avocat.
S-a susţinut de către pârâta recurentă că este neîntemeiată reţinerea instanţei de apel, în sensul că munca depusă de către apărător în cauza respectivă nu este suficient de complexă şi de amplă, mai ales dacă ne raportăm la conţinutul cererii de apel, al întâmpinării şi la complexitatea problematicii supuse dezbaterii.
La data de 3 octombrie 2011 recurenta intervenientă SC N.V.I. SRL a depus la dosarul cauzei o întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către pârâta SC R.C.B.E. SA Bistriţa, precum şi judecarea cauzei în lipsă.
La data de 20 octombrie 2011 recurenta-pârâtă SC R.C.B.E. SA a depus la dosarul cauzei o întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către intervenientă.
Analizând Decizia recurată, prin raportare la criticile formulate, Înalta Curte a constatat că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează.
I. În ce priveşte recursul formulat de către recurenta-intervenientă SC N.V.I. SRL.
1. Într-adevăr, aşa după cum a reţinut şi instanţa de apel, soluţionarea pricinii deduse judecăţii este legată de clarificarea situaţiei acţionariatului societăţii pârâte la data de 29 aprilie 2009, prin raportare la dispoziţiile legale.
Este cert faptul că o parte din acţiunile societăţii pârâte, respectiv 33,33% au fost cesionate la data de 9 iunie 2008 de către reclamantul O.A. către cesionarii O.C.D. şi O.M., iar ulterior, la data de 13 octombrie 2008, aceştia din urmă au cesionat respectivele acţiuni către societatea intervenientă.
Deşi au înştiinţat societatea pârâtă despre primul contract de cesiune, aceasta a refuzat să efectueze cuvenitele modificări în registrul acţionarilor, motiv pentru care societatea pârâtă a fost acţionată în instanţă (dosar nr. 1926/112/2008 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud), tocmai pentru a fi obligată să facă cuvenitele menţiuni în registrul acţionarilor.
Dat fiind faptul că între timp, la 13 octombrie 2008, intervenienta a cesionat pachetul de acţiuni respective, aceasta a formulat cerere de intervenţie în dosarul nr. 1926/112/2008, iar la data de 14 iulie 2009 a fost pronunţată sentinţa comercială nr. 649/2009 de către Tribunalul Bistriţa-Năsăud, sentinţă rămasă irevocabilă prin sentinţa civilă nr. 45 din 21 aprilie 2010 a Curţii de Apel Cluj-Napoca, pârâta din cauza de faţă fiind obligată să înscrie în registrul acţionarilor menţiunile privind cesiunea pachetului de acţiuni de 33,33% din capitalul social, în favoarea intervenientei.
Cu toate acestea, Înalta Curte a apreciat că, în mod legal, instanţa de apel a reţinut că, pentru AGOA a societăţii pârâte din 29 aprilie 2008 nu puteau fi convocaţi, potrivit art. 117 alin. (4) din LSC, decât acţionarii care figurau la acea dată în registrul acţionarilor, or, la data convocării în registrul acţionarilor figura, cu o cotă de 33,33% din capitalul social, reclamantul O.A.
De asemenea, acest lucru rezultă şi din dispoziţiile art. 123 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 republicată, conform cărora acţionarii îndreptăţiţi să exercite dreptul de a fi convocaţi şi de a vota în cadrul unei adunări generale, sunt cei înscrişi în evidenţele societăţii.
Invocarea de către recurenta-intervenientă a unor decizii de speţă ale ICCJ, cu privire la greşita aplicarea a dispoziţiilor art. 98 din Legea nr. 31/1990 republicată, nu face decât să întărească punctul de vedere exprimat şi de instanţa de apel, deoarece, în pricina de faţă, acţiunile nu au fost transferate între asociaţii societăţii pârâte, ci unor terţi, atât cesionarii iniţiali, O.C.D. şi O.M., cât şi cesionarul ulterior, respectiv societatea intervenientă, erau terţi faţă de structura acţionariatului societăţii pârâte de până la data primei cesiuni.
Acest fapt, nu face decât să susţină faptul că trebuiau îndeplinite procedurile prevăzute de art. 98 din LSC, cu privire la efectuarea menţiunilor privind modificarea structurii acţionariatului societăţii pârâte.
2. Nu se poate reţine susţinerea recurentei-interveniente, în sensul că sentinţa comercială nr. 649 din 14 iulie 2009 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. 1926/112/2008 ar avea un efect declarativ, aceasta însemnând că structura acţionariatului societăţii pârâte s-ar fi modificat încă de la data încheierii şi transmiterii către societatea pârâtă a primului contract de cesiune, cât timp, potrivit art. 98 din LSC nu s-au efectuat formalităţile cerute de lege.
După cum a reţinut şi instanţa de apel, menţiunile respective nu pot fi considerate ca fiind obligatorii pentru societatea pârâtă, decât de la data pronunţării sentinţei comerciale nr. 649/2009, a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, respectiv data de 14 iulie 2009, însă acest lucru înseamnă că AGOA din 29 aprilie 2009 a societăţii pârâte, a fost convocată cu respectarea structurii acţionariatului de la data respectivă.
Prin urmare, intervenientei nu i s-a încălcat dreptul de a participa la adunarea generală şi de a-şi exercita dreptul de vot, cât timp aceasta nu avea calitatea de acţionar la data convocării respectivei adunări generale.
Faptul că administratorii societăţi nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege în legătură cu ţinerea registrelor societăţii nu face obiectul pricinii deduse judecăţii, intervenienta putând, în calitatea pe care o are în prezent, aceea de acţionar semnificativ al societăţii pârâte, să ceară o analiză a activităţii acestora.
II. În ce priveşte recursul declarat de pârâta intimată SC R.C.B.E. SA Bistriţa.
Criticile formulate de către pârâtă în recursul său nu vizează nelegalitatea deciziei recurate sub aspectul reducerii cheltuielilor de judecată la care au fost obligaţi reclamantul şi intervenienta, mai ales că, potrivit art. 274 alin. (3) C. proc . civ., judecătorii au dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor de câte ori vor constata că sunt nepotrivit de mici sau de mari faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat, critica recurentei-pârâte vizând netemeinicia deciziei recurate, aceasta invocând materialul probator existent la dosarul cauzei, sub aspectul volumului de muncă depus de către avocat şi al complexităţii cauzei deduse judecăţii, or, sub acest aspect hotărârea instanţei de apel nu mai poate fi analizată, pct. 10 şi 11 ale art. 304 C. proc . civ. fiind abrogate prin OUG nr. 138/2000.
Având în vedere cele de mai sus, în baza art. 312 alin. (1) C. proc . civ., Înalta Curte a respins ambele recursuri, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâta SC R.C.B.E. SA Bistriţa şi de intervenienta SC N.V.I. SRL Bistriţa împotriva deciziei civile nr. 43 din 9 martie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 8 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1274/2012. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1169/2012. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
