ICCJ. Decizia nr. 1273/2012. Civil. Obligatia de a face. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1273/2012
Dosar nr. 8654/121/2009
Şedinţa publică din 8 martie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2.709 din 16 august 2010 a admis în parte acţiunea formulată de reclamantele SC M.T.D.I. SRL Galaţi şi SC P.B.N. SA Galaţi în contradictoriu cu pârâtele SC I.M.C. SRL Galaţi şi SC I.M.C.I.M. SRL Bucureşti, în sensul că a obligat pârâta SC I.M.C. SRL către cele două reclamante la plata sumei reprezentând echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 144.000 Euro reprezentând despăgubire.
De asemenea, au mai fost obligate pârâtele SC I.M.C. SRL Galaţi şi SC I.M.C.I.M. SRL Bucureşti la plata către reclamanta SC P.B.N. SA Galaţi a sumei de 16.000 Euro reprezentând preţul lipsei de folosinţă.
A fost anulat ca netimbrat capătul de cerere privind constatarea unui drept de retenţie asupra instalaţiei de concasare a cimentului aflată în detenţia SC P.B.N. SA Galaţi de la data de 3 septembrie 2008 până la achitarea integrală a sumelor datorate mai sus de către pârâte.
În final au fost obligate pârâtele la plata către reclamante a sumei de 22.839,98 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în principal, cu privire la primul capăt de cerere care viza obligarea pârâtei SC I.M.C. SRL la plata sumei de 144.000 Euro, că între părţi a fost încheiat la data de 21 decembrie 2007 un Acord Prealabil amendat prin actul adiţional nr. 1. În realizarea obligaţiilor asumate a fost perfectat şi Contractul de prestaţii portuare din data de 23 aprilie 2008.
În aceste contracte părţile au convenit o clauză penală de acordare de despăgubiri dacă pârâta va întrerupe total sau definitiv operaţiunile înaintea împlinirii termenului de 10 ani, despăgubire care nu va putea depăşi valoarea chiriei datorate de pârâtă pentru perioada de timp cât a fost folosit terenul vândut, valoare stabilită la 12 Euro/mp.
Prin Convenţia de rezoluţiune autentificată sub nr. 90 din 18 ianuarie 2010 la BNP E.S.A. părţile au convenit printre altele constatarea rezoluţiunii contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 330 din 23 aprilie 2008 şi 331 din 23 aprilie 2008 la BNP C. şi Asociaţii, astfel cum au fost amendate de actele adiţionale. S-a convenit că în situaţia în care instanţa de judecată nu ia act de cererile de renunţare menţionate anterior, anulând acţiunile ca netimbrate, obligaţia de renunţare la judecată se consideră îndeplinită.
Din analiza conţinutului acestei convenţii s-a constatat că renunţarea la judecată este reglementată de legiuitor ca fiind expresă, iar prin actul indicat mai sus nu s-a făcut nici o referire la vreunul din capetele de cerere ce fac obiectul acţiunii, ci doar la rezoluţiunea contractelor, mai ales că această cauză a fost înregistrată sub nr. 6218/121/2009.
În acest context, faţă de clauza penală inserată de părţi, conform art. 1073 C. civ. s-a găsit întemeiat capătul de cerere privind plata sumei de 144.000 Euro reprezentând despăgubire pentru întreruperea totală şi definitivă a îndeplinirii obligaţiilor asumate conform Acordului Prealabil din 21 decembrie 2007, aşa cum a fost amendat prin Actul Adiţional nr. 1 şi potrivit Contractului de prestaţii portuare din 23 aprilie 2008.
Cele două pârâte au fost obligate la plata sumei reprezentând echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 16.000 Euro către reclamanta SC P.B.N. SA Galaţi pentru lipsa de folosinţă a platformei PNB, începând cu 3 septembrie 2008.
Ultimul capăt de cerere, privind constatarea unui drept de retenţie asupra instalaţiei de concasare a cimentului a fost anulat ca netimbrat în condiţiile dispoziţiilor cuprinse în Legea nr. 146/1997.
Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială maritimă şi fluvială, prin Decizia comercială nr. 53 din 2 iunie 2011 a admis apelul declarat de pârâtele SC I.M.C. SRL şi SC I.M.C.I.M. SRL împotriva sentinţei civile nr. 2709 din 16 august 2010 pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal, în sensul că a schimbat în parte sentinţa atacată, respingând ca nefondate capetele de cerere privind obligarea pârâtei SC I.M.C. SRL către reclamantele SC M.T.D.I. SRL şi SC P.B.N. SA la plata sumei de 144.000 Euro reprezentând despăgubiri şi obligarea celor două pârâte la plata către reclamanta SC P.B.N. SA la plata sumei de 16.000 Euro reprezentând lipsa de folosinţă.
A mai fost înlăturată şi obligaţia pârâtelor către reclamante la plata sumei de 22.839,98 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei privind anularea ca netimbrat a capătului de cerere vizând constatarea dreptului de retenţie.
În fundamentarea acestei soluţii, instanţa de apel a stabilit că, în esenţă, culpa exclusivă de întreruperea relaţiilor contractuale este a I.M.C.L., aceasta neavând posibilitatea să achite prima rată a preţului contractelor de vânzare-cumpărare teren autentificate sub nr. 3030 din 23 aprilie 2008 şi respectiv nr. 3031 din 23 aprilie 2008.
Reclamanta SC I.M.C. SRL nu a putut să-şi îndeplinească obligaţia de punere în funcţiune a instalaţiei de concasare până în prezent, datorită neachitării de către I.M.C.L. a obligaţiei de plată a preţului, instalaţia urmând a fi montată pe terenul cumpărat. Acest aspect este recunoscut de însăşi reclamantă prin întâmpinarea depusă în dosarul de apel.
Clauza penală a fost stabilită exclusiv pentru situaţia în care operaţiunile de concasare vor începe şi se vor întrerupe, însă aceste operaţiuni nu au început, instalaţia nefiind asamblată, ci doar depozitată pe terenul aparţinând PBN.
În ce priveşte al doilea capăt de cerere, a obligării la plata sumei de 16.000 Euro reprezentând lipsă de folosinţă a platformei unde a fost depozitată instalaţia de concasare ciment, s-a apreciat că această solicitare nu are temei contractual, neexistând încheiat niciun contract între părţi cu privire la suprafaţa de 1000 mp.
Împotriva deciziei comerciale nr. 53 din 2 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, au promovat recurs reclamantele SC M.T.D.I. SRL şi SC P.B.N. SA care au criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând în temeiul art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ. admiterea recursului şi modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul respingerii apelului pârâtelor, cu consecinţa păstrării sentinţei dată în primă instanţă.
Intimatele pârâte SC I.M.C. SRL reprezentată prin lichidator judiciar SC C. SPRL şi SC I.M.C.I.M. SRL au depus întâmpinare prin care au invocat, în principal, excepţia tardivităţii căii de atac a recursului iar în subsidiar respingerea lui ca nefondat.
Ulterior recurentele reclamante au depus note scrise prin care au invocat excepţia nulităţii deciziei comerciale nr. 53 din 2 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, iar intimata-pârâtă SC I.M.C. SRL în insolvenţă, a depus o cerere de suspendare a judecării având în vedere că la data de 10 mai 2011 împotriva acesteia s-a demarat procedura insolvenţei.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse, urmează a respinge cererea de suspendare a recursului, întemeiată pe dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 formulată de apărătorul intimatelor şi a admite recursul declarat de reclamante împotriva deciziei criticate, pe care o va casa şi trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceiaşi instanţă, pentru următoarele considerente.
Din verificarea întregii documentaţii rezultă fără putere de tăgadă că la data de 18 mai 2011 când instanţa de apel a acordat cuvântul în dezbaterea cauzei şi ulterior a pronunţat Decizia nr. 53 din 2 iunie 2011, pârâta apelantă SC I.M.C. SRL era sub incidenţa Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, fiind dispusă intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitorului.
Astfel, prin încheierea dată în şedinţa Camerei de Consiliu de la 13 mai 2011 de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a comercială, dosarul nr. 33712/3/2011, s-a dispus în temeiul art. 107 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 ridicarea dreptului de administrare al debitorului SC I.M.C. SRL şi dispusă dizolvarea societăţii debitoare. De asemenea s-a mai dispus întocmirea şi predarea către lichidator, în termen de maxim 10 zile de la intrarea în faliment, a unei liste cuprinzând numele şi adresele creditorilor şi toate creanţele acestora, fiind numit lichidator C. SPRL.
În condiţiile art. 18 din aceiaşi lege, după ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar sau lichidator care îi conduce şi activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acţionarilor/asociaţilor.
Procedura de citare a apelantei-pârâte SC I.M.C. SRL, pentru termenul din 18 mai 2011 era imperios necesar a fi realizată cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 87 pct. 5 C. proc. civ. şi anume că vor fi citaţi cei supuşi procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului prin administratorul judiciar, ori după caz lichidatorul judiciar.
În acest context, devin aplicabile şi dispoziţiile art. 107 C. proc. civ. şi anume că preşedintele va amâna judecarea pricinii ori de câte ori constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor legale sub pedeapsa nulităţii.
La termenul din 18 mai 2011, în faza procesuală a apelului, apelanta pârâtă SC I.M.C. SRL a fost reprezentată de avocat O.S., fără a se face dovada că la acel moment acesta avea un mandat din partea lichidatorului judiciar C. SPRL pentru a fi acordată asistenţă juridică calificată.
Lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare de pricinii, iar când instanţa constată lipsa capacităţii de exerciţiu al drepturilor procedurale a părţii sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri, în caz contrar cererea fiind anulată, aspecte care se regăsesc reglementate în dispoziţiile art. 43 şi art. 161 C. proc. civ.
Deoarece apelanta-pârâtă SC I.M.C. SRL, la termenul din 18 mai 2011 în faza procesuală a apelului, nu a fost citată prin lichidatorul judiciar C. SPRL, nici legal reprezentată de acesta şi avocatul care a asigurat asistenţa juridică nu a făcut dovada mandatului din partea lichidatorului, se impune admiterea recursului declarat de reclamantele SC M.T.D.I. SRL şi SC P.N. SA împotriva deciziei comerciale nr. 53 din 2 iunie 2011 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, şi în baza art. 304 pct. 5 raportat la art. 312 pct. 5 C. proc. civ. pe care o va casa şi vor trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiaşi instanţe.
Urmează a fi respinsă şi cererea de suspendare a judecării recursului formulată de apărătorul intimatei SC I.M.C. SRL prin lichidator judiciar C. SPRL şi întemeiată pe dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 având în vedere cadrul procesual şi momentul la care a fost formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de suspendare a recursului, întemeiată pe dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006, formulată de apărătorul intimatelor I.M.C.I.M. SRL Bucureşti şi I.M.C. SRL Bucureşti prin lichidator judiciar SC C. SPRL.
Admite recursul declarat de reclamantele M.T.D.I. SRL Galaţi şi SC P.B.N. SA Galaţi împotriva deciziei comerciale nr. 53 din 2 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare a apelului la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 8 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1278/2012. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1272/2012. Civil. Constatare nulitate act.... → |
|---|
