ICCJ. Decizia nr. 1645/2012. Civil. Strămutare. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1645/2012
Dosar nr. 1786/1/2011
Şedinţa publică din 8 martie 2012
Asupra cererii de faţă, constată următoarele:
Prin cererea introdusă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la data de 15 februarie 2012, petentul R.S.I. a formulat cerere de completare a dispozitivului încheierii civile nr. 4458 din 26 mai 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 1786/1/2011.
În motivarea cererii, întemeiată pe dispoziţiile art. 2812 C. proc. civ., petentul a susţinut că instanţa a respins cererea de strămutare formulată de Agenţia de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit, însă a omis să se pronunţa asupra cheltuielilor de judecată deşi acestea au fost solicitate şi probate.
Examinând cererea formulată, prin raportare la dispoziţiile legale relevante, Înalta Curte apreciază că aceasta este tardivă, pentru următoarele considerente:
Prin încheierea nr. 4458 pronunţată în data de 26 mai 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins cererea formulată de petenta Agenţia de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit, prin care aceasta a solicitat strămutarea judecăţii Dosarului nr. 7723/117/2010 al Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal.
La termenul din 26 mai 2011 intimatul R.S.I. a depus acte doveditoare ale cheltuielilor de judecată, însă în practicaua încheierii, din eroare, nu s-a trecut şi solicitarea acestuia de obligare a petentei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, potrivit art. 2812 alin. (1) C. proc. civ., dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond, după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare.
Din interpretarea acestui text legal, rezultă că încuviinţarea unei cereri de completare a unei hotărâri judecătoreşti este admisibilă exclusiv, atunci când instanţa a omis a se pronunţa asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, această procedură fiind expresia consacrării dreptului de acces la un tribunal independent si imparţial, cu plenitudine de jurisdicţie, care trebuie să se pronunţe asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost învestit, prin efectul introducerii cererii de chemare în judecată (a se vedea, sub aspectul încălcării articolului 6 par. 1 din Convenţie, cauza Rotaru împotriva României, hotărârea din 29 martie 2000).
În acelaşi sens, din întreaga reglementare a acestei proceduri, rezultă că este aplicabilă, în principiu, în cazul judecăţii în primă instanţă, când instanţa are a se pronunţa asupra cererilor principale, accesorii, conexe sau incidentale cu care a fost învestită, precum si în cazul judecăţii în fond, după casarea cu reţinere, respectiv după anularea sentinţei în apel.
Or, se poate observa că cererea de completare a dispozitivului încheierii din 26 mai 2011 a fost expediată prin serviciul poştal la data de 15 februarie 2012, cu depăşirea termenului de 15 zile de la pronunţare.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca tardivă, cererea de completare a dispozitivului încheierii civile nr. 4458 din 26 mai 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulată de petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardivă cererea de completare a dispozitivului încheierii civile nr. 4458 din 26 mai 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie formulată de petentul R.S.I.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1643/2012. Civil. Acţiune în constatare.... | ICCJ. Decizia nr. 1653/2013. Civil → |
|---|
