ICCJ. Decizia nr. 2/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2/2012
Dosar nr. 1576/62/2009
Şedinţa publică din 9 ianuarie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele.
Tribunalul Braşov, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 258 din 13 octombrie 2009, a admis în parte contestaţia formulată de contestatorii B.I.A., B.D.C., în contradictoriu cu intimaţii SC R. SRL Braşov, M. Braşov, prin P. şi SC B.C. SA, şi pe cale de consecinţă: a anulat în parte Decizia nr. 738 din 30 ianuarie 2009 emisă de intimata SC R.I.A.L. SRL Braşov, în ce priveşte art. 1 al acesteia şi a obligat pe această intimată să reformuleze conţinutul acestui articol în sensul respingerii notificării, de restituirea în natură a imobilului, cu excepţia apartamentului compus din 4 camere, neintabulat şi terenul aferent acestuia pentru care s-au acordat despăgubiri prin art. 2 şi 4 ale acestei decizii; au fost menţinute restul dispoziţiilor deciziei atacate; intimatul M. Braşov, prin P., a fost obligat să emită dispoziţie motivată prin care să restituie în natură imobilul-teren în suprafaţă de 293,40 m.p. situat în Braşov, str. M. Eminescu şi înscris în C.F. 15201 Braşov; intimata SC B.C. SA a fost obligată să emită decizie motivată cu privire la cererea de restituire în natură a imobilelor înscrise în C.F. 15201 Braşov, cu excepţia celor mai sus identificate.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Din documentaţia depusă şi întâmpinarea formulată de intimata SC B.C. SA rezultă că aceasta este deţinătoarea imobilului cu privire la care i-a fost comunicat dosarul administrativ pentru a se pronunţa prin decizie motivată, cum rezultă din adresa nr. 1268/6027 din 09 februarie 2009.
În sistemul Legii nr. 10/2001, unitatea obligată să răspundă unei notificări şi natura măsurilor reparatorii care se cuvin se determină în funcţie şi de faptul dacă aceasta este privatizată, distingându-se două situaţii. Atunci când entitatea deţinătoare a bunului este integral privatizată, sunt aplicabile dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, iar când bunul se află în patrimoniul unei societăţi la care statul este acţionar, devin aplicabile dispoziţiile art. 21 din acelaşi act normativ.
În cauză, imobilul solicitat se află în deţinerea SC B.C. SA, iar din actele aflate la dosar nu rezultă faptul că aceasta este unitate integral privatizată.
În acest mod se justifică în persoana intimatei calitatea procesuală pasivă atribuită prin cererea de chemare în judecată.
Nici excepţia autorităţii lucrului judecat nu a putut fi reţinută, temeiul juridic al celor două acţiuni fiind diferit ca şi părţile litigante, de altfel, astfel că nu au fost întrunite condiţiile prevăzute de art. 1201 C. civ., cea care a făcut obiectul Deciziei nr. 116/ R din 09 februarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Mureş în dosarul nr. 1175/43/2006 şi invocată de intimată.
Pe fond contestaţia s-a dovedit întemeiată şi a fost admisă în parte potrivit următoarelor considerente.
Obiectul cauzei l-a constituit contestarea Deciziei nr. 738/2009 emisă de SC R. SRL, chiar dacă din formularea contestatorilor ar fi apărut o acţiune în revendicare, în raport de acest obiect contestaţia apare admisibilă, astfel că nu s-a putut reţine inadmisibilitatea acesteia, invocată ca apărare de intimata .SC C. SA
Contestatorii au urmat calea specială de restituire a proprietăţilor antecesorilor lor, preluate abuziv de stat, intimata SC R. SRL pronunţându-se în consecinţă, stabilită fiind calitatea de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii, ca şi preluarea imobilului de către stat din proprietatea antecesorilor acestora .
Prin concluziile scrise depuse anterior pronunţării, contestatorii au formulat în clar solicitarea lor, în sensul anulării parţiale a Deciziei nr. 738/2009, respectiv a menţiunilor din art. 1, SC R. SRL neavând calitatea de deţinătoare a bunului, aceasta recunoscând că, din eroare, s-a pronunţat asupra întregului imobil notificat deşi a deţinut numai asupra apartamentului, neîntabulat în cartea funciară (4 camere de locuit, dependinţe şi anexe), un drept de administrare.
Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 50 din 22 martie 2011, a respins apelurile formulate de apelanţii pârâţi M. Braşov, prin P. şi SC B.C. SA Braşov, împotriva sentinţei civile nr. 258/S/2009 a Tribunalului Braşov; a admis cererea de intervenţie în interesul SC R. SRL Braşov şi a respins cererea de intervenţie în interes propriu, ambele formulate de către intervenienţii C.N.D. şi C.M.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că apelul M. Braşov este fondat iar apelul SC B.C. este nefondat, pentru următoarele considerente:
În timpul soluţionării apelului au formulat cerere de intervenţie în interes propriu şi în interesul pârâtei SC R. SRL BRAŞOV intervenienţii C.N.D. şi M. prin care au solicitat.
- să se constate că ei, în calitate de cumpărători, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 20492 din 18 octombrie 1996 încheiat cu SC R. SRL BRAŞOV (atunci R.A. R. BRAŞOV), în calitate de vânzător şi prin efectul legii au dobândit dreptul de proprietate (nu numai asupra apartamentului cu descrierea din contract, ci şi asupra terenului aferent construcţiei).
- să se dispună identificarea acestui teren, ieşirea din indiviziune prin lotizare cu dezmembrarea lui din terenul total înscris şi în alte nr. topografice din aceeaşi C.F., acesta fiind situat în municipiul Braşov, Strada Piaţa Unirii, judeţul Braşov, înscris în C.F. nr. 15201 Braşov, compus din casă şi curte în Strada Prundului (actual Strada Piaţa Unirii) de 232,20 m.p., cu darea de număr (sau numere) topografic (e), nou, (noi), dacă va fi cazul, atribuind petenţilor lotul ce se va constitui ca teren construit şi neconstruit, aferent construcţiei ai cărei proprietari sunt
- să se dispună întabularea pe numele intimaţilor contestatori, ca unici proprietari, cu drept cumpărare şi prin efectul legii, ca bun comun dobândit în timpul căsătoriei, asupra acest imobil - compus din apartament cu patru camere de locuit, dependinţe şi anexe aferente (două bucătării, cămară, baie, balcon, podeste, două pivniţe, WC cu intrare din curţi, inclusiv terenul identificat, dezmembrat şi lotizat în sensul celor de mai sus;
- obligarea părţii (ori părţilor) care vor cădea în pretenţii (respectiv care se vor opune admiterii cererilor intimaţilor contestatori în sensul celor de mai sus) să le plătească cheltuielile de judecată care le vor fi ocazionate în prezenta cauză.
Prin contractul de vânzare - cumpărare nr. 20492 din 18 octombrie 1996 (a se vedea Anexa 1), încheiat între SC R. SRL BRAŞOV (fostă R.A. R. BRAŞOV), în calitate de vânzător şi intimaţii contestatori în calitate de cumpărători, au dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului descris mai sus, dobândind totodată dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcţiei, în conformitate (prin efectul legii) cu prevederile art. 33 din HG nr. 20/1996.
Dreptul de proprietate asupra construcţiei - apartamentului intimaţii l-au consolidat prin dispoziţiile Deciziei civile nr. 32/ Ap. din 24 aprilie 2003 pronunţată în dosarul civil nr. 1848/Ap/2003 al Curţii de Apel Braşov, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 116/ R din 09 februarie 2007 pronunţată în Dosarul civil nr. 1175/43/2006 al Curţii de Apel Târgu Mureş.
Nu au reuşit să îşi intabuleze, înscrie în C.F. dreptul de proprietate dobândit deoarece asupra terenului s-au purtat discuţii şi litigii legate de modalitatea de dezmembrare şi atribuire către părţile interesate.
Între timp, moştenitorii vechilor proprietari, respectiv părţile din proces B.A.I. şi B.D.C. au urmat procedurile prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Faţă de motivele de apel invocate de către M. Braşov prin P. curtea a dispus completarea probatoriului cu efectuarea unei expertize tehnice construcţii, prin care să se determine construcţiile existente pe teren la data preluării imobilului de către S.R. precum şi cele edificate după preluare şi proporţia lucrărilor şi renovărilor conform art. 19 din Legea nr. 10/2001, precum şi a unei expertize topo prin care să se identifice terenurile în litigiu, cine şi cu ce titlu le deţine şi determinarea unei eventuale porţiuni de teren „liberă" în sensul legii ce poate face obiectul restituirii în natură.
Expertul constructor a constatat că în fapt construcţiile iniţiale aflate în componenţa imobilului înainte de preluarea acestora de către S.R., au fost demolate parţial, respectiv s-a menţinut un perete exterior şi probabil o parte din acoperiş, construindu-se un spaţiu comercial nou 100 % conform autorizaţiei nr. 32/1971 pe acelaşi amplasament dar cu alte dimensiuni şi cu altă structură constructivă.
Expertul topo a identificat terenul în litigiu atât în fapt cât şi în regim de C.F. astfel:
- nr. top 2910 – casă şi curte de 253,80 m.p. este complet ocupat în prezent de clădirea restaurantului C.R..
- grădină de 205,20 m.p. este complet ocupat atât de anexele clădirii restaurantului cât şi de proprietatea imobiliară cu destinaţia „casă de locuit" cumpărată în baza Legii nr. 112/1995 de către intervenientul C.N.D. conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 20192 din 18 octombrie 1996;
- casă curte şi grădină de 520,20 m.p. sunt complet ocupate de clădirea restaurantului C.R. de anexele cu destinaţie de magazii ale aceluiaşi restaurant precum şi de singura cale de acces în interiorul întregului ansamblu imobiliar ce deserveşte atât restaurantul C.R. cât şi locuinţa intervenientului;
- nr. top 28xx/x/x în suprafaţă de 294 m.p. este teren liber şi are destinaţia de grădină, constituind teren înfundat în accepţiunea art. 616 C. civ., iar proprietar C.F. este S.R., nefiind nici în administrarea SC R. SRL nici a pârâtei SC B.C. SA
În mod corect prima instanţă a dispus obligarea M. Braşov prin P. la restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 294 m.p. de sub nr. top 2843/1/b ce constituie teren liber în sensul art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001.
Potrivit acestui text de lege, „în situaţia imobilelor preluate în mod abuziv şi ale căror construcţii edificate pe acestea au fost demolate total sau parţial restituirea în natură se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rămase nedemolate iar pentru construcţiile demolate şi terenurile ocupate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent".
În ceea ce priveşte construcţiile demolate şi terenul ce nu poate fi restituit în natură întrucât face parte din locuinţa vândută intervenientului C., iar Decizia contestată este legală întrucât au fost acordate notificatorilor contestatori despăgubiri băneşti iar acest aspect nu face obiectul prezentei judecăţi câtă vreme părţile interesate (notificatorii şi entitatea deţinătoare emitentă) nu au formulat apel.
Prin urmare, apelul M. Braşov este neîntemeiat întrucât pentru terenul liber de 293,40 m.p. obligaţia de restituire în natură aparţine primăriei M. Braşov, potrivit art. 28 din Legea 10/2001 câtă vreme nu s-a făcut dovada că acest teren s-ar afla în patrimoniul s-au administrarea altei persoane juridice care să aibă calitatea de unitate deţinătoare în sensul legii.
În ceea ce priveşte apelul pârâtei SC B.C. SA curtea a reţinut că motivele de apel referitoare la excepţia calităţii procesuale pasive a acestei societăţi sunt neîntemeiate deoarece prin art. 5 din Decizia ce face obiectul contestaţiei s-a dispus trimiterea notificării pentru partea de imobil notificat şi terenul aferent acestuia care se află în administrarea societăţii către această societate. Acest lucru înseamnă că instanţa este investită şi trebuie să analizeze şi temeinicia acestei dispoziţii în raport cu care SC B.C. SA are calitate procesuală pasivă.
Analizând temeinicia art. 5 din Decizia contestată, curtea a reţinut că potrivit art. 27 din Legea nr. 10/2001 atunci când persoana juridică notificată deţine numai o parte din bunurile imobile solicitate va fi emisă o decizie motivată de retrocedare doar pentru partea de imobil pe care o deţine, iar potrivit art. 9.1 din Normele Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 „entitatea" iniţial notificată are obligaţia de a transmite notificarea şi documentaţia aferentă entităţii deţinătoare şi totodată, de a înştiinţa expres persoana îndreptăţită despre această situaţie".
În baza acestor dispoziţii legale curtea a reţinut că în mod corect unitatea notificată şi-a declinat competenţa de soluţionare pentru partea din imobil ce se află în folosinţa B.C. SA Faptul că această societate la rândul ei şi-a declinat competenţa către A.V.A.S. nu face obiectul prezentei cercetări judecătoreşti întrucât contestaţia dedusă judecăţii vizează doar prima declinare.
În ceea ce priveşte cererea de intervenţie formulată de intervenienţii C.N.D. şi C.M. în interesul SC R. SRL Braşov, curtea a admis-o în temeiul art. 49 alin. (3) C. proc. civ., potrivit căruia oricine are interes poate interveni într-o pricină pentru a sprijini apărarea uneia dintre părţi. În speţă, cei doi intervnienţi au cumpărat o parte din imobilul în litigiu astfel încât acestea au interesul de a se păstra prevederile art. 1, 2 şi 4 din Decizia contestată emisă de SC R. SRL prin care s-au acordat notificatorilor despăgubiri pentru această parte de imobil, respingându-se cererea acestora de restituire în natură. Întrucât „apărarea" sprijinită de intervenienţi a fost dezlegată în mod corect de către unitatea deţinătoare şi nici nu a făcut obiectul apelului, curtea a admis cererea de intervenţie în interesul SC R. SRL
Referitor la cererea de intervenţie în interes propriu curtea a respins-o având în vedere că a fost respinsă ca tardivă cu ocazia cercetării admisibilităţii în principiu a acestei cereri.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată pronunţată de Curtea de Apel Braşov, au declarat recurs: M. Braşov, prin P. şi SC B.C. SA Braşov.
I. M. Braşov, prin P., critică Decizia atacată ca fiind nelegală, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:
Contestaţia formulată de intimaţii-contestatori B.I.A. şi B.D.C. se referă la imobilul situat în Braşov, str. Piaţa Unirii înscris în C.F. nr. 15201 Braşov.
II. SC B.C. SA critică Decizia atacată ca fiind nelegală, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., deoarece:
- Instanţa de apel a respins apelul, fără a indica motivele de fapt şi de drept, deşi a fost învederat faptul că SC B.C. SA nu are calitatea de „unitate deţinătoare", în accepţiunea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 10/2001.
- Încă din anul 1997, SC B.C. SA, a fost privatizată integral, statul nemaifiind acţionar al societăţii.
Recursurile declarate de pârâţii M. Braşov, prin P. şi SC B.C. SA împotriva deciziei nr. 50/ Ap din 22 martie 2011 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, sunt fondate pentru următoarele considerente:
Contestaţia formulată de intimaţii contestatori B.I.A. şi B.D.C. se referă la imobilul situat în Braşov, str. Piaţa Unirii, înscris în C.F., Braşov, în vreme ce atât în considerente cât şi în dispozitivul sentinţei civile nr. 258 din 23 octombrie 2009 pronunţată de Tribunalul Braşov, se reţine că imobilul în litigiu este situat în Braşov, str. M. Eminescu.
Prin urmare, instanţa de apel nu a soluţionat fondul cauzei de vreme ce nu a clarificat situaţia imobilului în litigiu privitoare la poziţionarea acestuia.
Sub acest aspect, recursurile sunt fondate şi urmează a se casa Decizia atacată şi a se trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.
Instanţa de recurs nu poate însă hotărî asupra fondului pricinii, măsură posibilă, potrivit art. 314 C. proc. civ., numai în cazul în care împrejurările de fapt ale cauzei au fost stabilite pe de plin, ceea ce în speţă nu s-a întâmplat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâţii M. Braşov prin P. şi SC B.C. SA împotriva deciziei nr. 50/ Ap din 22 martie 2011 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 ianuarie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 199/2012. Civil. Brevete de invenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 196/2012. Civil → |
---|