ICCJ. Decizia nr. 3129/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3129/2012
Dosar nr. 2488/267/2011
Şedinţa de la 7 iunie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC L.M.N. SRL, prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci, a solicitat obligarea pârâtei SC R. SRL la efectuarea de lucrări pentru a reda circuitului agricol suprafaţa de 5.000 m.p. situată în comuna Crasna, judeţul Gorj, „terasa râului Blahniţa”, teren ce a făcut obiectul contractului de închiriere din 03 decembrie 2008, iar, în caz de refuz, să fie obligată reclamanta să efectueze aceste lucrări, pe cheltuiala pârâtei.
Judecătoria Novaci, prin sentinţa civilă nr. 195/2012 din 07 februarie 2012, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu, reţinând, în esenţă, cu referire la art. 7 alin. (1) C. proc. civ., cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanţa sediului ei principal.
Judecătoria Giurgiu, prin sentinţa civilă nr. 2817 din 11 aprilie 2012, a declinat la rândul său competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea emiterii regulatorului de competenţă.
În argumentarea acestei sentinţe, instanţa a reţinut, în esenţă, că, potrivit art. 13 C. proc. civ., cererea este de competenţa instanţei în raza teritorială a căreia se află imobilul, respectiv Judecătoria Novaci.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Novaci competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Obiectul litigiului constă în obligaţia de a face lucrări pe un teren situat în comuna Crasna, judeţul Gorj.
Dispoziţiile art. 13 C. proc. civ., consacră două cazuri de competenţă teritorială exclusivă sau excepţională, derogatorie de la principiul înscris în art. 5 C. proc. civ., stabilind o altă instanţă căreia să-i revină în mod exclusiv, sub raportul competenţei teritoriale, dreptul de a soluţiona anumite categorii de pricini.
Art. 13 alin. (1) C. proc. civ. prevede că cererile privitoare la bunuri nemişcătoare se fac numai la instanţa în circumscripţia căreia se află nemişcătoarele.
Regula de competenţă înscrisă în primul alin. al art. 13 C. proc. civ. îşi găseşte justificarea în împrejurarea că instanţa locului situaţiei imobilului (forum rei sitae) este mai în măsură să asigure o judecată în mai bune condiţii, sub raportul probelor ce urmează a se administra (expertize, cercetări registre, consultări registre de publicitate imobiliară, etc.).
În concluzie, acţiunea dedusă judecăţii este o acţiune reală imobiliară, supusă deci dispoziţiilor art. 13 C. proc. civ., iar competenţa de soluţionare a cererii revine instanţei în raza teritorială a căreia se află imobilul, respectiv Judecătoria Novaci.
Ca urmare, faţă de cele ce preced, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., competenţa soluţionării pricinii va fi stabilită la instanţa locului imobilului, Judecătoria Novaci.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 iunie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 3119/2012. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 3131/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
---|