ICCJ. Decizia nr. 3501/2012. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3501/2012
Dosar nr. 2252/54/2011*
Şedinţa publică de la 19 septembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Craiova, sub nr. 9134/215/2010 din data de 24 martie 2010, contestatorii A.T. şi A.C. au solicitat ca, în contradictoriu cu intimata Banca T. SA Cluj Napoca, să se dispună anularea actelor de executare întocmite în Dosarul nr. 1008/2009 al executorului bancar şi, de asemenea, să se radieze notarea somaţiei în CF a imobilului contestatorilor.
Prin sentinţa civilă nr. 9954 din 02 iunie 2010, pronunţată de Judecătoria Craiova, în Dosarul nr. 9134/215/2010, a fost respinsă contestaţia la executare, formulată de contestatorii A.T. şi A.C., în contradictoriu cu intimata Banca T. SA Cluj Napoca, a fost respinsă plângerea CF şi s-a disjuns cererea de partaj bunuri comune.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs contestatorii, cale de atac calificată de către instanţă drept apel.
Prin decizia civilă nr. 194 din 29 martie 2011, pronunţată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. 9134/215/2010, s-a constatat nulitatea cererii de apel formulată de contestatorul A.T., împotriva sentinţei civile nr. 9954 din 02 iunie 2010, pronunţată de către Judecătoria Craiova, în Dosarul nr. 9134/215/2010, în contradictoriu cu intimata Banca T. SA Cluj Napoca.
S-a respins cererea de suspendare a executării silite formulată de apelanta contestatoare A.C.
A fost respins apelul declarat de contestatoarea apelantă A.C., împotriva aceleiaşi sentinţe, în contradictoriu cu intimata Banca T. SA Cluj Napoca, ca nefondat.
Prin decizia nr. 1381 din 18 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 9134/215/2010 al Curţii de Apel Craiova s-a respins ca nefondat recursul formulat de recurenţii contestatori A.T. şi A.C. împotriva deciziei civile nr. 194 din 29 martie 2011, pronunţată de Tribunalul Dolj, în contradictoriu cu intimata Banca T. SA Cluj Napoca.
Prin decizia nr. 3011 din 6 martie 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a respins contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A.C. împotriva deciziei nr. 1381 din 18 octombrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în contradictoriu cu intimaţii A.T. şi Banca T. SA Cluj Napoca.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile art. 317 şi art. 318 C. proc. civ. şi că niciuna din criticile formulate nu poate fi încadrată în motivele de promovare a contestaţiei în anulare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen, contestatoarea A.C.
Înalta Curte, analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului în raport de dispoziţiile art. 137 şi art. 299 cu referire la prevederile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., constată că aceasta este întemeiată şi, pe cale de consecinţă, va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine.
Potrivit dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs hotărârile pronunţate în apel şi hotărârile date în primă instanţă tară drept de apel. Aşadar, căii de atac a recursului îi sunt supuse hotărârile definitive, stabilite ca atare prin art. 377 C. proc. civ.
Deopotrivă, prevederile art. 320 alin. (3) C. proc. civ. statuează că hotărârea dată în contestaţie în anulare, este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată, întrucât aceasta are un caracter accesoriu, din punct de vedere procedural, în raport de judecata propriu- zisă, în fond sau în recurs.
Or, în speţă, recurenta-contestatoare A.C., a declarat recurs împotriva deciziei nr. 3011 din 6 martie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, prin care a fost respinsă o contestaţie în anulare formulată de aceeaşi parte împotriva unei decizii prin care a fost respins un alt recurs declarat de aceasta (hotărâre irevocabilă).
Aşadar, hotărârea atacată în cauza de faţă fusese dată de aceeaşi instanţă, într-o contestaţie în anulare, îndreptată împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel în calea de atac a recursului, hotărâre care este irevocabilă, conform dispoziţiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.
Prin urmare, hotărârea pronunţată în contestaţia în anulare este, la rândul său, irevocabilă, conform art. 320 alin. (3) C. proc. civ., deoarece hotărârea dată asupra contestaţiei în anulare nu este supusă recursului când contestaţia a fost introdusă împotriva unei decizii date în recurs.
În aceste condiţii, decizia curţii de apel nu mai este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, nefiind susceptibilă de reformare, potrivit dreptului comun, pe această cale, astfel că recursul urmează a fi respins, ca inadmisibil.
Aşa fiind, în raport de prevederile legale anterior evocate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de contestatoare, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatoarea A.C. împotriva deciziei nr. 3011 din 6 martie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3500/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3502/2012. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
