ICCJ. Decizia nr. 3704/2012. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3704/2012
Dosar nr. 6209/63/2010
Şedinţa publică de la 27 septembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj reclamantul B.V. a chemat în judecată pârâta SC B.C. SRL Craiova solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa aceasta să fie obligată la plata sumei de 140.000 RON din care: 2.500 RON reprezentând preţul plătit pârâtei pentru terenul în suprafaţă de 2.494 m.p. cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare din 16 aprilie 2002, actualizat la zi şi dobânda legală aferentă; 137.500 RON reprezentând despăgubiri civile pentru repararea prejudiciului suferit ca urmare a evicţiunii (valoarea fructelor, sporul de valoare, cheltuieli de judecată, daune interese determinate de sporul de valoare).
În motivarea cererii reclamantul a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 16 aprilie 2002 de B.N.P. P.E. pârâta i-a vândut terenul în suprafaţă de 2.494 m.p. situat în comuna A., sat S., jud. Dolj, în T AA P XX, pentru care a achitat suma de 2.500 RON. La sfârşitul lunii mai 2007 a aflat că terenul a fost ocupat de către SC O. SRL, iar după verificarea formelor de publicitate imobiliară a constatat că terenul pe care îl cumpărase fusese înstrăinat a doua oară de către pârâtă. A luat legătura cu administratorul pârâtei care i-a confirmat faptul că a existat o a doua vânzare, iar ulterior a descoperit că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 21 decembrie 2006 de către B.N.P. D.T. pârâta a vândut terenul respectiv către SC O. SRL cu preţul de aproximativ 120.000 RON. La data de 22 iunie 2007 a promovat acţiune în revendicare împotriva celui de-al doilea cumpărător respectiv SC O. SRL care a fost respinsă prin sentinţa nr. 17977 din 24 noiembrie 2009 irevocabilă prin Decretul nr. 326 din 09 noiembrie 2009. A arătat că are dreptul la daune interese aferent prejudiciului suferit şi că a îndeplinit procedura de conciliere prevăzută de art. 720 C. proc. civ.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1337-1351 C. civ.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi cerere reconvenţională prin care a solicitat să se constate caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare din 16 aprilie 2002 în sensul că acesta este fictiv.
La data de 5 octombrie 2010 reclamantul-pârât a precizat cererea principală în sensul că solicită restituirea preţului plătit de 2.500 RON, actualizarea acestui preţ aferent intervalului 2002-2010 în sumă de 4.800 RON, 98.500 RON, reprezentând sporul de valoare, 32.000 RON reprezentând contravaloarea fructelor pe perioada aprilie 2002-iunie 2010, iar 4.700 RON cheltuielile de judecată pe care le-a suportat în Dosarul nr. 14263/215/2007 al Judecătoriei Craiova şi în Dosarul nr. 8737/63/2009 al Tribunalului Dolj. A arătat că renunţă la capătul de cerere privind plata dobânzii legale aferentă sumei de 2.500 RON.
La data de 19 octombrie 2010 reclamantul-pârât a precizat cererea principală în sensul că solicită contravaloarea fructelor naturale respectiv a lipsei de folosinţă a terenului aferent ultimilor 3 ani.
Instanţa a reţinut următoarele:
Susţinerile pârâtei-reclamante din cererea reconvenţională privind fictivitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 16 aprilie 2002 sunt neîntemeiate. Acţiunea în constatarea simulaţiei este o acţiune conservatorie care are drept scop să constate fictivitatea înstrăinării, respectiv faptul că bunul nu a părăsit niciodată patrimoniul titularului cererii. Este o acţiune în constatare pozitivă şi declaratorie ce poate fi însoţită de o acţiune în realizare, respectiv rezoluţiunea contractului în discuţie. Pentru admiterea unei astfel de cereri trebuie să se facă dovada a trei acte juridice distincte, respectiv actul public, actul secret şi acordul simulatoriu adică intenţia de a simula.
În cauză pârâta-reclamantă nu a tăcut dovada existenţei vreunui act secret şi nici a intenţiei de a simula, deşi instanţa a administrat probele admise de lege pe care părţile le-au propus. Martorii R.M.D. şi P.E., propuşi de însăşi pârâta-reclamantă, au arătat că nu ştiu ca între părţi să fi existat vreo înţelegere cu privire la teren, susţineri care se coroborează cu răspunsurile reclamantului-pârât la interogatoriu şi cu Actul adiţional la contractul şi statutul pârâtei. Facturile fiscale din 11 martie 2002, din 11 martie 2002, din 11 martie 2002, fac dovada altor acte de vânzare-cumpărare încheiate între părţi, fără a avea legătură cu vânzarea-cumpărarea imobilului teren.
Instanţa nu a reţinut susţinerile pârâtei-reclamante privind întocmirea într-un singur exemplar a contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 16 aprilie 2002 de B.N.P. P.E. şi că preţul nu a fost plătit, în însăşi conţinutul acestuia facându-se menţiunea că actul s-a întocmit în 7 exemplare şi că vânzătoarea a primit în întregime preţul.
Conform dispoziţiilor art. 1336 C. civ. vânzătorul răspunde faţă de cumpărător de liniştita posesie a lucrului şi de viciile aceluiaşi lucru, iar conform dispoziţiilor art. 1337 C. civ. vânzătorul este de drept obligat, după natura contractului de vânzare, a răspunde către cumpărător de evictiunea totală sau parţială a lucrului vândut sau de sarcinile la care s-ar pretinde supus acel obiect şi care n-ar fi fost declarate la facerea contractului.
În cauză pârâta-reclamantă a vândut acelaşi imobil de două ori, iar al doilea cumpărător şi-a înscris titlul de dobândire în cartea funciară înaintea primului cumpărător-reclamantul din prezenta cauză, astfel că vânzătorul răspunde faţă de primul cumpărător pentru fapta proprie, având deci obligaţia de garanţie pentru evicţiune.
Conform dispoziţiilor art. 1341 C. civ. când vânzătorul este răspunzător pentru evicţiune, cumpărătorul dacă este evins are dreptul de a cere de la vânzător: 1. restituirea preţului; 2. fructele dacă este dator a le întoarce proprietarului care l-a evins; 3. spezele instanţei deschise de dânsul contra vânzătorului şi ale celei deschise de evingător contra sa; 4. daune-interese şi spezele contractului de vindere.
În raport de dispoziţiile textului de lege instanţa a obligat pârâta-reclamantă să plătească reclamantului-pârât suma de 2.500 RON, actualizată cu coeficientul de inflaţie al monedei naţionale aferent perioadei aprilie 2002-iunie 2010 reprezentând preţul primit; 1.000 RON reprezentând cheltuielile de judecată ale litigiului din care a rezultat evicţiunea aşa cum rezultă din sentinţa nr. 17977 din 24 noiembrie 2009 pronunţată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 14263/215/2008 şi Decretul nr. 326 din 09 noiembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 8737/63/2009; 106.799 RON daune-interese reprezentând sporul de valoare al imobilului la data evicţiunii aşa cum rezultă din suplimentul la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert judiciar G.I., necontestat de nici una din părţi.
Instanţa a respins ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei-reclamante la plata sumei de 1.531 RON reprezentând contravaloare fructe naturale, respectiv lipsa de folosinţă aferent anilor 2007-2010, reclamantul pârât nefacând dovada că a fost obligat să întoarcă proprietarului care l-a evins astfel de fructe, iar posesia nu i-a aparţinut în respectiva perioadă. De asemenea nu a făcut dovada diferenţei de 3.700 RON parte din cheltuielile pretinse în litigiul din care a rezultat evictiunea, astfel că nici acestea nu vor fi acordate.
În consecinţă, Tribunalul Dolj, secţia comercială, prin sentinţa nr. 2160 din data de 19 aprilie 2011 a admis în parte cererea principală formulată de reclamantul-pârât B.V.; a respins ca neîntemeiată cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă SC B.C. SRL; a obligat pârâta-reclamantă să plătească reclamantului-pârât sumele de: 2.500 RON, actualizată cu coeficientul de inflaţie al monedei naţionale aferent perioadei aprilie 2002-iunie 2010 reprezentând preţul primit; 1.000 RON reprezentând cheltuielile de judecată ale litigiului din care a rezultat evictiunea; 106.799 RON daune-interese reprezentând sporul de valoare al imobilului; a respins ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei-reclamante la plata sumei de 1.531 RON reprezentând contravaloare fructe naturale şi 3.700 RON reprezentând parte din cheltuielile pretinse în litigiul din care a rezultat evictiunea; a obligat pârâta-reclamantă la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantul-pârât; a obligat pârâta-reclamantă la plata sumei de 3.529 RON către Statul Român reprezentând taxă judiciară de timbru, aferentă scutirii acordate reclamantului-pârât, în cotă parte; a obligat reclamantul-pârât la plata sumei de 882 RON către Statul Român reprezentând taxă judiciară de timbru, aferentă scutirii acordate, în cotă parte.
Împotriva sentinţei nr. 2160 din 19 aprilie 2011, pronunţată de Tribunalul Dolj a declarat apel pârâta SC B.C. SRL, criticând-o sub aspectul nelegalităţii şi al netemeiniciei.
Într-o primă critică apelanta-pârâtă a invocat în cadrul criticilor de apel excepţia prematurităţii introducerii acţiunii referindu-se la faptul că reclamantul, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, nu a urmat procedura prevăzută de art. 7201 C. proc. civ. Criticile apelantei-pârâte privind fondul cauzei s-au referit la faptul că se impunea efectuarea unei adrese la B.N.P. P.E. care să pună la dispoziţia instanţei şi celelalte exemplare ale contractului de vânzare-cumpărare în original, întrucât reclamantul la interogatoriu a declarat că au fost întocmite şi semnate 7 exemplare ale contractului de vânzare-cumpărare. S-a invocat faptul că terenul nu era proprietatea reclamantului deoarece tăcea parte dintr-o suprafaţă mai mare de teren, respectiv 4.988 m.p., fiind obligatoriu pentru înstrăinarea terenului întocmirea documentaţiei de dezmembrare. De asemenea şi în raportul de expertiză efectuat în Dosarul nr. 145263/215/2007 al Judecătoriei Craiova se menţionează faptul că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părţi nu s-a întocmit documentaţia cadastrală, terenul nefîind înscris în cartea funciară.
În cauză s-a depus de către apărătorul apelantei pârâte la data de 22 septembrie 2011 încheierea din 26 mai 2011 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia comercială, în Dosar nr. 14666/63/2011, prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei SC B.C. SRL, respectiv apelanta pârâtă în cauză.
Ca atare, având în vedere că s-a deschis procedura insolvenţei împotriva apelantei-pârâte, Curtea a apreciat că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006.
Cum în cauză, după cum s-a arătat, apelanta-pârâtă a intrat în procedura insolvenţei la data 26 mai 2011, Curtea a apreciat că se impune suspendarea judecării cauzei în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006.
Ca atare, Curtea de Apel Craiova, secţia a IlI-a civilă, prin decizia nr. 193/2011 din 24 noiembrie 2011 a admis apelul declarat de pârâta SC B.C. SRL, a schimbat sentinţa în sensul că a dispus suspendarea judecării cauzei în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006.
Recursul. Motivele de recurs.
Recurentul a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru a susţine că instanţa de apel a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, în sensul că la data de 26 mai 2011, când s-a făcut dovada deschiderii procedurii insolvenţei împotriva societăţii pârâte, acţiunea era deja soluţionată în faţa instanţei de fond, prin sentinţa din 19 aprilie 2011 a Tribunalului Dolj.
În consecinţă, recurentul a susţinut că instanţa de apel avea posibilitatea suspendării apelului şi nu posibilitatea de a schimba sentinţa pronunţată în cauză.
Recursul este fondat.
Motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., poate fi invocat atunci când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii. Ultima ipoteză a dispoziţiilor evocate a fost supusă analizei Înaltei Curţi prin prisma aplicării greşite a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/82006, potrivit căruia „de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale";.
În raport de această prevedere, se constată că, în speţă, în faţa instanţei de apel s-a depus de către apărătorul apelantei-pârâte la data de 22 septembrie 2011, încheierea din 26 mai 2011 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia comercială, în Dosar nr. 14666/63/2011, prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei SC B.C. SRL, respectiv societatea pârâtă în cauză.
În faţa acestei situaţii de fapt, instanţa de apel deşi reţine incidenţa art. 36 din Legea nr. 85/2006, care conţine o normă imperativă, de ordine publică, face o greşită aplicare a aplicării momentului suspensiv.
Astfel, efectul suspensiv se produce de la pronunţarea hotărârii de deschidere a procedurii şi nu de la data înregistrării cererii introductive.
Astfel, în cauza de faţă, deschiderea procedurii de insolvenţă a avut loc la data de 26 mai 2011, în momentul în care cauza se afla spre soluţionare în faţa instanţei de apel, acest moment fiind ulterior pronunţării sentinţei de fond, respectiv la data de 19 aprilie 2011.
În această situaţie, potrivit art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 alin. (3) C. proc. civ., constatând că soluţia pronunţată de către instanţa de apel este greşită, recursul urmând a fi admis, cauza fiind trimisă spre rejudecare, instanţa de apel urmând a face aplicarea corectă a art. 36 din Legea nr. 85/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul B.V. împotriva deciziei nr. 193/2011 din 24 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia a IlI-a civilă.
Casează decizia atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3703/2012. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3705/2012. Civil → |
|---|
