ICCJ. Decizia nr. 4010/2012. Civil. Retragere asociat. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A Il-A CIVILĂ
Decizia nr. 4010/2012
Dosar nr. 859/108/2011
Şedinţa publică din 16 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 825 din 04 mai 2011, pronunţată de Tribunal Arad în Dosarul rr. 859/108/2011 s-a respins acţiunea principală formulată de reclamanţii J.G. şi J.T.K. Ungaria.
A fost admisă acţiunea reconvenţională formulate de P.G.Z., dispunându-se dizolvarea SC P.F.I. SRL.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamanţii şi pârâţii sunt asociaţi ai SC P.F.G. SRL deţinând fiecare 25% din capitalul social şi că între părţi există grave neînţelegeri, nemaiexistând elementul intenţional necesar bunei desfăşurării a activităţii societăţii, fapt afirmat de către toate părţile.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii J.G. şi J.T.K. Ungaria, criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, prin decizia comercială nr. 249 din 17 noiembrie 2011 a respins apelul reclamanţilor J.G. şi J.T.K. Ungaria, fiind obligaţi la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că, tribunalul, în mod corect a respins acţiunea principală privind retragerea asociaţilor reclamanţi şi a admis acţiunea reconventională, având ca obiect dizolvarea societăţii, apreciind că în raport de ansamblul lucrărilor administrate în cursul activităţii de judecată rezultă că între asociaţi există grave neînţelegeri care împiedică funcţionarea societăţii, astfel că, în speţă sunt incidente prevederile de art. 27 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs reclamanţii J.G. şi J.T.K. Ungaria, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi casarea deciziei atacate cu trimitere spre rejudecare instanţei de apel.
La termenul de dezbateri în fond, Înalta Curte a luat în discuţie excepţia nulităţii recursului, potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., excepţie asupra căreia a rămas în pronunţare.
Potrivit textului de lege mai sus evocat, cererea de recurs trebuie să cuprindă sub sancţiunea nulităţii dezvoltarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază, cu raportare strictă şi limitativă la cazurile de modificare sau casare prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele legale, prevăzute de art. 3021 lit. c) C. proc. civ., întrucât indicarea de formă a art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., fără dezvoltarea motivelor de nelegalitate a deciziei recurate care să vizeze aplicarea greşită a legii cu o minimă argumentare în drept nu răspunde cerinţei impusă de art. 3021 lit. c).
Aşa fiind, dându-se eficienţă textului de lege mai sus invocat, Înalta Curte va constata nulitatea recursului declarat de reclamanţii J.G. şi J.T.K. Ungaria.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamanţii J.G. şi J.T.K. Ungaria împotriva deciziei comerciale nr. 249 din 17 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4002/2012. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4012/2012. Civil. Alte cereri. Recurs → |
|---|
