ICCJ. Decizia nr. 4029/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A Il-A CIVILĂ
Decizia nr. 4029/2012
Dosar nr. 8866/327/2011
Şedinţa Camerei de Consiliu din 16 octombrie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la 20 decembrie 2011, petenta contestatoare SC D. SRL Tulcea a formulat, în contradictoriu cu intimaţii R.L.I. SA, B.E.J. B.C., Banca R.D. şi Banca G., contestaţie la executarea silită ce constituie obiectul dosarului de executare înregistrat sub nr. 498/2011 la B.E.J. B.C.
Prin sentinţa civilă nr. 1022 din 3 aprilie 2011, Judecătoria Tulcea a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de intimata SC R.L.I. SA şi a declinat ccmpetenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei sector 5 - Bucureşti.
Judecătoria sector 5 - Bucureşti, prin sentinţa nr. 6592 din 21 august 2012 a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Tulcea.
Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 20 (2) C. proc. civ. ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, a pronunţat regulatorul de competenţă stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea, pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentei acţiuni îl constituie contestaţia la executare împotriva actelor de executare efectuate în Dosarele nr. 498/2011 şi nr. 499/2011 ale B.E.J. B.C., titlul executoriu fiind reprezentat de contractul de leasing din 12 septembrie 2006, respectiv contract de leasing din 12 septembrie 2006.
În procedura contestaţiei la executare, stabilirea competenţei se face potrivit dispoziţiilor art. 400 alin. (1) raportat la art. 373 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că în cazul contestaţiei la executare propriu-zise, competenţa aparţine instanţei de executare, iar instanţa de executare este cea în circumscripţia căreia se face executarea.
În speţă, instanţa competentă este Judecătoria Tulcea, întrucât se constată ca instanţa în circumscripţia căreia se face executarea este Judecătoria Tulcea, aceasta fiind legal sesizată prin contestaţia la executare, astfel că, odată învestită, această instanţă nu mai putea să se desesiseze, întrucât era, potrivit art. 373 alin. (2) C. proc. civ., instanţa în circumscripţia căreia se face executarea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 octombrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 4012/2012. Civil. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4031/2012. Civil. Conflict de competenţă.... → |
---|