ICCJ. Decizia nr. 4022/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4022/2012
Dosar nr. 1545/90/2007
Şedinţa publică din 1 iunie 2012
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
La data de 2 mai 2011 petenţii I.D., C.M. şi C.F. au solicitat lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 108/A din 16 septembrie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, în dosarul nr. 1545/90/2007.
Petentele au arătat că prin sentinţa civilă nr. 139 din 12 februarie 2009, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, a fost admisă contestaţia formulată de acestea, anularea dispoziţiei primarului nr. 959 din 28 februarie 2007, dispunând-se: restituirea în natură a suprafeţelor de teren enumerate în hotărâre; obligarea Primarului la emiterea unei noi dispoziţii, prin care să propună despăgubiri privind suprafaţa de 599,23 mp, imposibil de restituit în natură, precum şi despăgubiri pentru construcţiile demolate constând în prăvălie cu 5 camere, dependinţe şi grajd, toate cu o stare medie de uzură, fără actualizarea şi deducerea unor despăgubiri pentru expropriere, care nu au fost acordate.
Se susţine că împotriva acestei soluţii s-au declarat apeluri de către părţile în cauză, însă niciun motiv de apel nu s-a referit la acordarea despăgubirilor pentru construcţiile amintite anterior, fără actualizarea şi deducerea unor sume presupus acordate pentru expropriere.
Astfel, se arată că apelul declarat de C.C. Drăgăşani privea numai restituirea în natură a suprafeţelor de 272,65 mp şi 115,27 mp, cu respingerea cererii de chemare în garanţie formulată de municipiul Drăgăşani.
Referitor la apelul declarat de către petente se susţine că acesta viza numai suprafeţele de teren restituite şi suprafaţa totală luată în calcul, iar apelul declarat de Primarul municipiul Drăgăşani critica soluţia numai prin prisma restituirii în natură a suprafeţelor de teren, fără să se refere şi la acordarea despăgubirilor amintite anterior.
Drept urmare, instanţa de control nu se putea pronunţa decât pe ceea ce se critica prin motivele de apel, având în vedere limitele învestirii acesteia, celelalte dispoziţii ale primei instanţe rămânând definitive, prin achiesarea părţilor la ele şi prin nedeclararea apelului şi împotriva acestora.
In altă ordine de idei, se susţine că dispoziţia primei instanţe cu privire la acordarea despăgubirilor pentru construcţiile amintite anterior, fără actualizarea şi deducerea unor sume presupus acordate pentru expropriere a rămas definitivă, instanţa de control neputând să dispună asupra acestor chestiuni din oficiu.
De altfel, se arată că nici în considerentele şi nici în dispozitivul deciziei pronunţate în apel nu se face vreo referire la despăgubirile amintite, vorbindu-se numai de terenul restituit în natură şi despre suprafaţa acestuia.
Petentele au arătat că cererea de lămurire s-a impus în urma necesităţii eliberării unei noi dispoziţii de despăgubire, în care să se precizeze daca se includ şi despăgubirile pentru construcţiile demolate, aşa cum a statuat prima instanţă.
Au solicitat admiterea cererii de lămurire a dispozitivului deciziei civile pronunţată în apel, în sensul menţinerii părţii finale din dispozitivul sentinţei civile de la fond, cu privire la obligarea Primarului municipiului Drăgăşani de a emite o nouă dispoziţie, prin care să propună despăgubiri echivalente privind construcţiile demolate.
Prin încheierea de şedinţă din data de 26 mai 2011, Curtea de Apel Piteşti - Secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 108/A din 16 septembrie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, formulată de petenţii I.D., C.M. şi C.F.
Curtea a constatat că aceasta este nefondată, nefiind îndeplinite cerinţele art. 281 C. proc. civ., care prevăd că, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.
Analizând motivele invocate în cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile pronunţate în apel, Curtea a constatat că acestea vizează fondul cauzei, putând constitui motive de recurs împotriva deciziei a cărei lămurire se solicită, situaţie în care soluţionarea criticilor din cererea de lămurire nu poate fi făcută, prin aplicarea dispoziţiilor art. 2811 C. proc. civ., ci numai pe calea recursului.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, contestatorii I.D., C.M. şi C.F., neindicând în drept temeiul căii de atac.
In dezvoltarea criticilor formulate, contestatorii (petenţii) au reluat argumentele pe care le-au dezvoltat în cererea de lămurire a dispozitivului deciziei pronunţate de Curtea de Apel în soluţionarea apelurilor formulate de contestatori, pârâtul Primarul municipiului Drăgăşani şi chemata în garanţie C.C. Drăgăşani.
Astfel, au arătat că lămurirea dispozitivului hotărârii judecătoreşti se impune prin prisma faptului că apelul declarat de C.C. Drăgăşani privea numai restituirea în natură a suprafeţelor de 272,65 mp si 115,27 mp, cu respingerea cererii de chemare în garanţie formulată de municipiul Drăgăşani.
Pe de altă parte, apelul declarat de contestatoare viza numai suprafeţele de teren restituite şi suprafaţa totală luată în calcul de instanţa de judecata, iar apelul declarat de Primarul municipiului Drăgăşani critica soluţia numai prin prisma restituirii în natură a suprafeţelor de teren, fără să se refere şi la acordarea despăgubirilor mai sus menţionate.
In aceste condiţii, instanţa de control nu se putea pronunţa decât pe ceea ce se critica prin motivele de apel, celelalte dispoziţii ale primei instanţe rămânând definitive prin achiesarea părţilor la ele, prin nedeclararea apelului şi împotriva acestora.
Cu alte cuvinte, câtă vreme nu s-a criticat de nicio parte soluţia primei instanţe privind acordarea despăgubirilor pentru construcţiile demolate, înseamnă ca dispoziţia primei instanţe cu privire la aceste aspecte a rămas definitivă, instanţa de control neputând din oficiu sa dispună asupra acestor statuări necontestate de partea interesată.
Susţin că se impunea admiterea cererii de lămurire a întinderii dispozitivului condiţionat de necesitatea eliberării unei noi dispoziţii de despăgubire, în care nu se ştie dacă se vor cuprinde si despăgubirile pentru construcţiile demolate, aşa cum a statuat prima instanţa.
Au solicitat admiterea recursului, lămurirea întinderii dispozitivului deciziei civile pronunţate în apel, în sensul menţinerii părţii finale din dispozitivul sentinţei civile apelate, referitoare la obligarea Primarului municipiului Drăgăşani să emită in favoarea contestatoarelor o noua dispoziţie, prin care sa se propună despăgubiri echivalente pentru construcţiile demolate, constând in: prăvălie cu cinci camere, dependinţe si grajd, toate cu stare medie de uzura, fără actualizarea si deducerea unor despăgubiri pentru expropriere, care nu au fost acordate, soluţie fundamentată pe probele administrate.
Examinând recursul sub aspect formal, din punctul de vedere al încadrării criticilor formulate în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., chestiune asupra căreia a rămas în pronunţare în şedinţa publică din 1 iunie 2012, Înalta Curte retine următoarele:
Potrivit art. 302 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, printre altele, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
In cuprinsul cererii de recurs care a învestit Înalta Curte, recurentele îşi exprimă nemulţumirea în legătură cu soluţia din decizia a cărei lămurire au solicitat-o, relativ la dezlegarea dată de Curtea de Apel pe acordarea despăgubirilor pentru construcţiile demolate, formulând critici care nu au legătură cu decizia recurată, pronunţată în procedura C. proc. civ.
Curtea a respins cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile pronunţate în apel, în sensul solicitat de petente, a menţinerii părţii finale din dispozitivul sentinţei civile apelate, referitoare la obligarea Primarului municipiului Drăgăşani să emită in favoarea contestatoarelor o noua dispoziţie prin care sa se propună despăgubiri echivalente pentru construcţiile demolate.
Astfel, Curtea de Apel a reţinut că dispoziţiile art. 2811 C. proc. civ. reglementează modalitatea în care părţile pot cere instanţei care a pronunţat o hotărâre să lămurească dispozitivul acesteia, iar prin această operaţiune nu se poate modifica dispozitivul, ci doar se clarifică, se interpretează, măsurile dispuse de instanţă pentru a nu exista dificultăţi la executare. Totodată, s-a reţinut că prin cererea de lămurire a dispozitivului deciziei pronunţate în apel petentele tind de fapt la reformarea acesteia, criticile vizând aspecte ale judecăţii pe fond.
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.
In speţă, nu numai că recurentele nu s-au conformat exigenţelor art. 302 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., neindicând motivele de nelegalitate din art. 304 C. proc. civ., dar nu au formulat critici care să vizeze soluţia pronunţată, neprecizând în ce mod Curtea de Apel a interpretat greşit art. 2811 alin. (1) C. proc. civ., astfel încât să se antreneze incidenţa cazului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Cum aspectele invocate de recurente nu se grefează pe conţinutul deciziei atacate şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 306 alin. (1) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de contestatorii I.D., C.M. şi C.F. împotriva încheierii de şedinţă din data de 26 mai 2011 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 iunie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 4020/2012. Civil. Actiune in raspundere... | ICCJ. Decizia nr. 4139/2012. Civil → |
---|