ICCJ. Decizia nr. 4186/2012. Civil. Constatare nulitate act. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA a II-a CIVILĂ
Decizia nr. 4186/2012
Dosar nr. 1064/1/2012
Şedinţa publică de la 25 octombrie 2012
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 5866 din 14 aprilie 2009, Tribunalul Bucureşti - secţia a Vi-a comerciala a respins ca nefondată cererea principală şi a admis cererea reconvenţională, aşa cum a fost completată, a constatat nulitatea absolută a contractului de asociere din 7 aprilie 2003 şi a dispus evacuarea reclamantei-pârâte din spaţiul ocupat în Parcul Cişmigiu, respectiv chioşc în suprafaţă de 43,5 mp şi două terase în suprafaţă de 467 mp.
Recursurile declarate de Municipiul Bucureşti prin Primarul General şi Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti împotriva deciziei mai sus menţionate au fost admise, iar decizia recurată a fost casată prin decizia comercială nr. 2829 din 21 septembrie 2010, a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - secţia comercială, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare.
După casarea cu trimitere, Curtea de Apel Bucureşti - secţia a Vi-a comercială, prin decizia nr. 504 din 9 decembrie 2010, a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta SC O.I. SRL împotriva sentinţei comerciale nr. 5866 din 14 aprilie 2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - secţia a Vl-a comercială, precum şi cererea intimatei Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti privind obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs reclamanta SC O.I. SRL, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a Ii-a civilă, prin decizia nr. 3096 din 12 octombrie 2011 a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC O.I. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 504 din 9 decembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti - secţia a VI-a comercială.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare contestatoarea SC O.I. SRL Bucureşti, în temeiul motivului prevăzut de art. 318 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea contestaţiei în anulare.
Ca o chestiune prealabilă, înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 şi 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare excepţia netimbrării cererii, având în vedere că invocarea acesteia primează înaintea oricărei alte cereri şi invocării altor excepţii, formulată în faţa instanţelor de judecată, şi a reţinut :
Art. 1 din Legea nr. 146/1997, modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de către instanţă.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părţii se anulează ca netimbrată.
Faţă de dispoziţiile legale evocate se constată că, contestaţia în anulare formulată de către contestatoarea SC O.I. SRL nu a fost însoţită de dovada achitării taxei judiciare de timbru, partea fiind citată pentru termenul de judecată din data de 25 octombrie 2012 cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru (fila 13 dosar recurs).
Astfel, contestatoarea a fost citată, conform normelor legale, pentru termenul de judecată din data de 25 octombrie 2012 cu menţiunea de achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei şi de a depune timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei. Deşi legal citată, recurenta nu a adus la îndeplinire obligaţia stabilită în sarcina sa, nedepunând dovada achitării taxei de timbru şi nici timbrul judiciar.
În raport de împrejurarea că partea nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia emisă pentru termenul de judecată din data de 25 octombrie 2012, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 146/1997, modificată şi respectiv art. 35 alin. (1) şi alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii, precum şi ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare şi să dispună anularea contestaţiei în anulare ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC O.I. SRL împotriva deciziei nr. 3096/2011 din 12 octombrie 2011 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a Il-a civilă ca netimbrată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2012
| ← ICCJ. Decizia nr. 4182/2012. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4187/2012. Civil. Acţiune în constatare.... → |
|---|
