ICCJ. Decizia nr. 4261/2012. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. 5957/63 din 7 februarie 2011 contestatorul A.I.T., membru al Sindicatului Cadrelor Militare și în Retragere - Filiala Craiova a chemat în judecată pe intimata Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, solicitând a se dispune anularea deciziei de pensie nr. 135635 din 27 decembrie 2010 și menținerea pensiei stabilite anterior, plata diferențelor de pensie cu dobânda legală aferentă.
Prin sentința civilă nr. 3349 din 9 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Dolj s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, pe rolul secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale cauza fiind înregistrată la data de 3 mai 2011.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Dolj a reținut că în speță cererea contestatoarei nu este îndreptată împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva vreunei case teritoriale de pensii pentru a se face aplicarea tezei I a art. 156 din Legea nr. 19/2000, astfel că devin incidente dispozițiile cuprinse în Teza a II-a, cu referire la "celelalte cereri" care, conform dispozițiilor legale imperative sus citate, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.
în aceste condiții, competența materială în soluționarea pricinii revine Tribunalului București, secția a VIII-a, conflicte de muncă și asigurări sociale, ca instanță în a cărei rază teritorială își are sediul intimata Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, Ordinul Directorului S.R.I. - normă juridică inferioară legii, neputând reglementa peste dispoziția legii și nici contra ei.
S-a mai reținut că norma metodologică invocată de contestator, cu referire la competența materială, a fost dată în aplicarea art. 85 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat și nu în aplicarea art. 87 din Legea nr. 19/2000.
Prin sentința civilă nr. 2693 din 21 martie 2012, Tribunalul București, secția a VIII-a, conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat competența în favoarea Tribunalului Dolj. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.
S-a constatat că art. 154 alin. (1) din legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ în vigoare la data sesizării Tribunalului Dolj, reglementează din punct de vedere teritorial competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, aceasta aparținând instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința reclamantului. Totodată, potrivit art. 156, prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile codului de procedură civilă și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 725 alin. (1) C. proc. civ. prevede că dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, iar procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit alin. (2). Dispozițiile codului de procedură civilă constituie procedura de drept comun în materie civilă, aplicându-se și în materiile prevăzute de alte legi, în măsura în care acestea nu cuprind dispoziții potrivnice, potrivit art. 721 C. proc. civ.
S-a reținut că pentru stabilirea competenței teritoriale prezintă interes legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanței, aceasta fiind legea nouă, nr. 263/2010, intrată în vigoare la data de 23 decembrie 2010, care a modificat norma de competență reglementată prin art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a legii nr. 263/2010.
în consecință, în baza art. 158 și următoarele C. proc. civ., raportat la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, instanța a constatat că aparține Tribunalului Dolj, în circumscripția căruia se află domiciliul reclamantului, competența de soluționare a cererii formulate în contradictoriu cu casa sectorială de pensii, motiv pentru care a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.
Regulatorul de competență urinează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Dolj, în considerarea argumentelor ce succed:
Cererea dedusă judecății are natura unei contestații împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010, emisă de Ministerul Apărării Naționale.
Decizia contestată a fost emisă la data de 27 decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la data de 07 februarie 2011.
In stabilirea instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie avute în vedere dispozițiile legale în vigoare la momentul introducerii acțiunii și nu la momentul emiterii deciziei de recalculare a pensiei.
La data sesizării instanței, respectiv 7 februarie 2011, erau în vigoare prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010, care abrogase Legea nr. 19/2000, conform cărora "(1) Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul".
Trimiterea din art. 7 al Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor la Legea nr. 19/2000 nu poate ultraactiva dispozițiile acesteia din urmă în lipsa unor prevederi exprese, atât timp cât la data sesizării instanței era abrogată prin Legea nr. 263/2010, care o înlocuia astfel.
în considerarea celor ce preced, având în vedere că reclamantul avea domiciliul în județul Dolj, competența soluționării acțiunii formulată de acesta a revenit Tribunalului Dolj.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4484/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4286/2012. Civil → |
|---|
