ICCJ. Decizia nr. 4641/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 4641/2012
Dosar nr. 4572/91/2012
Şedinţa de la 21 noiembrie 2012
Asupra conflictului negativ de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău - secţia civilă, reclamanta B.C.V. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 500.000 euro despăgubiri morale şi materiale, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 221/2009.
Prin sentinţa civilă nr. 1591 din 27 iunie 2012, Tribunalul Bacău - secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea, reţinându-se incidenţa prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009 şi faptul că adresa reclamantei de la momentul sesizării era în Adjud, neavând importanţă că în cursul judecăţii reclamanta şi-a schimbat-o în com. Dealul Morii, jud. Bacău.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea.
Prin sentinţa civilă nr. 740 din 24 octombrie 2012, Tribunalul Suceava a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa a reţinut faptul că este adevărat că trebuie avut în vedere domiciliul în primul sens arătat de la momentul sesizării instanţei ori, din cele reţinute în încheierea de şedinţă din 7 mai 2012 rezultă că reclamanta nu mai locuieşte în Adjud de 17 ani, ci în comuna Dealul Morii jud. Bacău. Totodată, deşi figurează înscrisă ca adresă de reşedinţă doar în perioada 24 martie 2008-24 martie 2009, abia la data de 18 mai 2012 eliberându-se noul act de identitate cu domiciliul în această ultimă localitate. Mergând mai departe cu argumentele din acte şi susţineri rezultă că decedatul preot a avut bunurile în judeţul Bacău, iar ceilalţi trei moştenitori locuiesc tot în Bacău. Astfel că, în temeiul art. 158-159 C. proc. civ. şi art. 4 Legea nr. 221/2009 s-a admis excepţia şi s-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Bacău.
Cauza a fost înregistrată pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - secţia a Il-a civilă.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Vrancea competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Obiectul litigiului îl constituie acţiunea în despăgubiri a reclamantei B.C.V. formulată la data de 12 martie 2012, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 221/2009.
Dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009 stabilesc că competenţa de soluţionare a acţiunilor întemeiate pe prevederile legii evocate aparţin tribunalului, secţia civilă, în circumscripţia căruia domiciliază persoana interesată.
În speţă, pentru determinarea tribunalului competent teritorial, conform textului menţionat, prezintă relevanţă domiciliul pe care reclamanta îl avea la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată.
Din înscrisurile de la dosar, respectiv copia cărţii de identitate aflată la fila 13 din dosarul Tribunalului Bacău, rezultă că reclamanta B.C.V. avea domiciliul în Mun. Adjud, Jud. Vrancea.
Prin urmare, având în vedere prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009, competenţa de soluţionare a cauzei îi revine Tribunalului Vrancea, deoarece la momentul sesizării instanţei de judecată cu cererea introductivă, domiciliul reclamantei B.C.V. se afla în raza judeţului Vrancea. Faptul că ulterior sesizării instanţei de judecată reclamanta şi-a schimbat domiciliul în Sat Tăvădăreşti, Jud. Bacău (fila 38 din dosarul Tribunalului Bacău), nu este de natură a atrage competenţa altei instanţe, dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009 stabilind o competenţă teritorială exclusivă, respectiv aceea a tribunalului, secţia civilă, în circumscripţia căruia domiciliază persoana interesată.
În consecinţă, faţă de considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., înalta Curte, urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4640/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 4644/2012. Civil → |
|---|
