ICCJ. Decizia nr. 4744/2012. Civil. Fond funciar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 4744/2012
Dosar nr. 8182/100/2010
Şedinţa publică de la 29 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 623/R din 28 septembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Maramureş - secţia civilă în dosarul nr. 8182/100/2010, s-a respins contestaţia în anulare formulată de contestatoarea R.I. prin mandatar M.T. împotriva deciziei civile nr. 306/R din 14 aprilie 2010 pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosar nr. 1758/307/2008.
Pentru a pronunţa această decizie Tribunalul Maramureş a reţinut că motivele invocate de contestatoare au vizat fondul cauzei, astfel că acestea nu au putut fi încadrate în motivele contestaţiei în anulare prevăzute de art. 317 şi art. 318 C. proc. civ., motiv pentru care a fost respinsă contestaţia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea R.I. prin mandatar M.T., solicitând casarea deciziei civile nr. 623/R din 28 septembrie 2011 şi a deciziei civile nr. 306/R din 14 aprilie 2010 pronunţată de Tribunalul Maramureş, cu consecinţa admiterii plângerii formulate de recurentă împotriva hotărârii nr. 863 din 10 octombrie 2007 emisă de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Maramureş.
În motivarea recursului recurenta a arătat că a depus cereri în baza legii fondului funciar şi a Legii nr. 247/2005, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 3200 mp teren pe care l-a cumpărat în baza unor contracte de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, care nu au fost anulate.
Intimatul G.I. a vândut terenul în litigiu şi a ocupat terenul abuziv, fără să-şi mai îndeplinească obligaţiile contractuale.
Contestatoarea a solicitat să fie obligat G.I. să-i lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă suprafaţa de 3444 mp teren.
În drept au fost invocate: Constituţia României, dispoziţiile art. 21, 44, 51 şi 52 din Legea nr. 247/2005, Titlul VI, art. 22 din Legea nr. 18/1991, Decretul - lege nr. 42/1990, art. 12 alin. (6) din Legea nr. 1/2000, art. 111 C. proc. civ., art. 317 C. proc. civ.
Prin întâmpinare, intimatul G.I. a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
Prin decizia civilă nr. 402/R/2012 din 1 februarie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I Civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de contestatoarea R.I. prin mandatar M.T. împotriva deciziei civile nr. 623/R din 28 septembrie 2011 a Tribunalului Maramureş, pronunţată în dosar nr. 8182/100/2010, pe care a menţinut-o.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea de Apel Cluj a reţinut următoarele:
Recurenta R.I. a declarat recurs împotriva unei decizii irevocabile, prin care s-a respins contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 306/R din 14 aprilie 2010 pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosarul nr. 1758/307/2008.
Că potrivit dispoziţiilor art. 320 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată, astfel că hotărârea pronunţată în contestaţia în anulare este irevocabilă, deci contestatoarea R.I. nu mai poate exercita nicio cale de atac.
Împotriva deciziei civile nr. 402/R/2012 din 1 februarie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I Civilă contestatoarea R.I. prin mandatar M.T. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, casarea deciziei civile nr. 402/R/2012 din 1 februarie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I Civilă şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Recursul declarat de contestatoarea R.I. împotriva deciziei civile nr. 402/R/2012 din 1 februarie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I Civilă urmează a fi respins ca inadmisibil pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date tară drept de apel, cele date în apel, precum şi hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională, în condiţiile date de lege.
În cauză hotărârea a cărei anulare s-a cerut este irevocabilă şi, în consecinţă, nesusceptibilă de reformare pe calea exercitării unui nou recurs.
Prin urmare, conform cerinţelor legale, nu există posibilitatea de a se declara recurs împotriva unei hotărâri date în recurs şi aceasta deoarece în temeiul art. 377 alin. (2) C. proc. civ., hotărârile date în recurs sunt hotărâri irevocabile, deci nesusceptibile de recurs.
Concluzia inadmisibilităţii recursului în speţa de faţă se impune prin prisma reglementării actuale a sistemului căilor de atac, instituit de Codul de procedură civilă, care nu permite posibilitatea recursului la recurs.
Potrivit dispoziţiilor art. 129 din Constituţia României, părţile interesate pot exercita căile de atac, în condiţiile legii procesuale.
Corespunzător acestor prevederi, legea procesual civilă stabileşte hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judecătoresc, căile de atac şi titularii acestora, precum şi cazurile de reformare sau retractare.
Prin urmare, admisibilitatea unei căi de atac este examinată în raport cu îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de legea procesuală.
Recunoaşterea exercitării unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.
Drept urmare, neobservarea acestora este sancţionată cu nulitatea hotărârilor judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.
Pentru aceste considerente, constatând că recursul declarat de contestatoarea R.I. a fost îndreptat împotriva unei hotărâri irevocabile, pronunţată în mod legal, deopotrivă în recurs, prin raportare la art. 299 alin. (1) şi art. 377 alin. (2) C. proc. civ. urmează ca, înalta Curte să respingă recursul formulat, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatoarea R.I. împotriva deciziei civile nr. 402/R/2012 din 1 februarie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I Civilă, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 29 noiembrie 2012
| ← ICCJ. Decizia nr. 4743/2012. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4746/2012. Civil. Obligatia de a face. Recurs → |
|---|
